122393 – 05092013 – Asocierea Chișiunăului la Uniunea Europeană și semnarea unui acord de liber schimb cu ocazia summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius din luna noiembrie. Nu mai este mult timp până la acest eveniment, iar Republica Moldova este „performera” Parteneriatului Estic în comparația cu celelalte state foste-sovietice. Numai o evoluție internă de o gravitate excepțională poate compromite asocierea Chișinăului la UE.
Federația Rusă este perfect conștientă că Republica Moldova dorește o relație mai strânsă cu Occidentul și că „parcursul european” al acesteia a intrat în linie dreaptă. Din punctul de vedere al Kremlinului sporirea influenței occidentale în fostul spațiu sovietic este contrară intereselor rusești. În primul rând pentru că pune în pericol planurile Moscovei de a-și crea o zonă de influență care să cuprindă fostele republici sovietice – un aspect fundamental, în concepția Kremlinului, pentru reclădirea bazei rusești de putere.
În al doilea rând Kremlinul se teme de apropierea Occidentului de granițele sale din motive istorice și geopolitice – cele mai distrugătoare invazii din istoria modernă a Rusiei au provenit din vest, 1812 și 1941, și rivalitatea sovieto-americană din timpul Războiului Rece este încă un reper în gândirea strategică rusă. Este vital, deci, ca Rusia să posede o adâncime strategică cât mai mare, iar rolul fostelor state sovietice în concepția Kremlinului este să creeze un ecart cât mai mare din punct de vedere geostrategic între Occident și spațiul rusesc. În al treilea rând există teama că influența occidentală, care se manifestă prin practici politico-economice și idei, va submina puterea actualei elite politice care conduce destinele Rusiei. Statul de drept, democrația plurală și drepturile omului sunt idei ce contravin „verticalei puterii” imaginate de Vladimir Putin. Elita politică de la Moscova înțelege impactul acestor idei asupra unei societăți – își amintește perfect efectele acelorași idei asupra regimului comunist – și dorește să izoleze cât mai mult societatea rusească de aceste idei „periculoase”, un demers cu sorți de izbândă discutabili pe termen lung.
Presiunile politice asupra statelor foste sovietice care fac parte din Parteneriatul Estic relevă teama Rusiei față de procesul integrării europene. Pe de altă parte această strategie este discutabilă din punctul de vedere al eficienței politice. Ucraina, Republica Moldova, Georgia sunt state slabe din puncte de vedere politic și strategic, însă presiunile rusești nu garantează faptul că vor abandona procesul de integrare europeană. Dimpotrivă presiunile diplomatice exercitate de Moscova, vor convinge și mai mult elitele pro-europene din aceste state să caute o contrapondere la puterea Rusiei în Occident. În loc ca aceste state să se alinieze în spatele Rusiei, intensificarea presiunilor Kremlinului va conduce la sporirea aspirațiilor proocidentale a acestor stat. Aceste state beneficiază de sprijinul diplomatic al Occidentului, mai mult sau mai puțin intens, care poate contracara presiunile rusești. Iar în ciuda unei adversități mute a Rusiei față de Occident, Kremlinul știe că are nevoie pentru a redeveni o mare putere și a-și relansa economia de cooperarea și de know-how-ul occidental.
Bineînțeles că între statele membre ale Parteneriatului Estic se vor număra și unele care vor alege să stea alături de Rusia. Belarusul, ultimul regim autoritar din Europa este unul din aceste cazuri chiar dacă dorește mai multă autunomie în raport cu Moscova, Armenia la fel, este un client rusesc în ciuda unor aspirații europene. Dar per total alternativa rusească oferită statelor foste sovietice nu este „încântătoare” – Uniunea Euroasiatică există pe hârtie, iar în cadrul acesteia statle foste sovietice vor fi secondanții Rusiei, nu partenerii acesteia.
Pe măsură ce summitul de la Vilnius se apropie, presiunile rusești vor spori. În cazul Republicii Moldova, România trebuie să acționeze ca un avocat discret și eficient, care să semnaleze în cadrul instituțiilor europene derapajele politice ale Rusiei. Ar fi fost ideal ca gazoductul Iași-Ungheni să fi fost terminat până acum, dar nu trebuie uitat că UE are o toleranță scăzută în prezent pentru o nouă criză a gazelor care să pericliteze alimentarea statelor membre. Un embargou rusesc asupra vinurilor moldovenești poate fi compensat prin comercializarea acestuia în România sau pe piețele europene. Ceea ce însă este cu adevărat important este menținerea sprijinului pentru aspirațiile europene ale Chișinăului și punerea sub semnul întrebării a amenințărilor și presiunilor rusești. Cu cât acestea sunt mai publice, cu atât sunt mai greu de justificat de Moscova.George Visan – www.promptmedia.ro
