124551 – 01122013 – Datele statistice disponibile în prezent referitoare la România şi Republica Moldova arată decalaje mari între cele două ţări, dar tocmai aceste decalaje pot fi transformate în oportunităţi pentru afacerile de pe ambele maluri ale Prutului. Dacă ar avea loc în acest moment, unirea i-ar face mai săraci
pe români şi (mult) mai bogaţi pe moldoveni, dar asta numai din punct de vedere strict statistic.
În cifre, Republica Moldova ar aduce României un plus de 3,5 milioane de locuitori şi o creştere a Produsului Intern Brut (PIB) de aproape şase miliarde de euro (4,2% din PIB-ul României), însă PIB-ul pe cap de locuitor ar scădea la 5.700 de euro.
Acum, în România, PIB/capita este estimat la 6.800 de euro, în timp ce în Republica Moldova este de doar 1.500 de euro.
Industrie: posibile relocări masive
Deschiderea graniţelor pentru business ar crea o oportunitate extrem de ispititoare pentru investitorii români, aceea de a-şi muta locul producţiei din dreapta (România) în stânga Prutului (Moldova), costurile fiind mai mici din aproape toate punctele de vedere.
Până în prezent, astfel de „mişcări“ au fost realizate doar de multinaţionalele prezente în România, şi cel mai bun exemplu este Coca-Cola, dar nu este exclus ca şi unele întreprinderi cu capital românesc să plănuiască asemenea mutări.
Desigur, pentru Republică, asta ar fi marea speranţă a economiei Moldovei, ca să nu mai vorbim de oportunitatea unor relocări masive din toată Uniunea Europeană spre această destinaţie.
Piaţa muncii: România, trambulină pentru migraţia spre Vest
În ceea ce priveşte posibila migraţie a forţei de muncă, România nu ar fi neapărat o destinaţie definitivă pentru moldoveni, ci mai mult o trambulină în vederea plecărilor spre ţările din Vest. Avantajul apropierii teritoriale şi al limbii similare păleşte în faţa posibilelor salarii pe care le-ar câştiga moldovenii în Vest, spun analiştii pieţei muncii.
Agricultură: terenuri mai mari, potenţial şi mai mare
Graniţele României s-ar extinde cu 490 de kilometri, iar suprafaţa agricolă a „Noii Românii“ ar creşte cu 1,7 milioane de hectare. Asta înseamnă un plus de 13% faţă de suprafaţa agricolă totală a României de acum, de 12,8 milioane de hectare.
Teoretic, pentru România agricultura ar fi marea oportunitate în Republica Moldova, mai ales datorită tehnologiilor destul de înaintate de la noi; practic, însă, nici în România nu stăm prea bine cu valorificarea potenţialului local, astfel că optimiştii ar trebui să-şi modereze aşteptările.
Decalajele locale, o provocare
În România există judeţe care au, un PIB mai mare decât întreagă Republica Moldova: Timiş, Prahova, Constanţa sau Cluj. Asta nu înseamnă, însă, că Republica Moldova este de neglijat, având în vedere cei aproape patru milioane de locuitori (consumatori, din punctul de vedere al comercianţilor).
Per total, România este acum faţă de Republica Moldova în situaţia din 1990 a Germaniei de Vest faţă de Germania de Est. Diferenţa de dezvoltare economică a necesitat, acolo, investiţii de 1.000 de miliarde de mărci germane pentru a acoperi nevoile de infrastructură din Est.
În fine, reamintim că România are nevoie de un nou obiectiv strategic după ce a intrat în Uniunea Europeană şi în NATO, obiectivul fiind adoptarea euro. Trecerea la euro, ca obiectiv comun al noului stat, ar fi cea mai bună treabă pentru care, cu mânecile suflecate, ar putea s-o isprăvească cei doi fraţi de dincolo şi dincoace de Prut. – www.promptmedia.ro, sursa: www.adevarul.ro)
