Solicitam crearea unui grup de lucru pentru analizarea legislatiei in domeniu asociatiilor de proprietari, care sa aiba ca sarcina redactarea unei legi (inclusiv norme de aplicare) care sa cuprinda observatiile celor peste 15.000 de asociatii membre ale Ligii Habitat. Numai dupa aceea ii putem da drumul pe circuitul de aprobare. In fond este normal ca beneficiarii acestei legi, asociatiile de proprietari, sa aiba drept de veto asupra prevederilor cuprinse.
Solicitam simplificarea Legislatiei in domeniul Asociatiilor de proprietari;Solicitam o lege cadru a asociatiilor de proprietari dublata de hotarari ale consililor locale pentru adoptarea Normelor Specifice Locale de Aplicare. Nici o lege nu va putea acoperi toate problemele! Vom evita astfel zecile de mii de reclamatii-interventii din diferite zone.
Solicitam recunoaşterea asociaţiilor de proprietari ca organizatii de utilitate publica!
Solicitam anularea prevederilor cu privire la atestarea administratorilor de imobile de către primar, la propunerea compartimentelor specializate din cadrul autorităţii administraţiei publice locale, în baza unei hotărâri a consiliului local. In acest sens exista si Hotărârea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării nr. 239/31.08.2005 in care se stabileşte că această măsură este discriminatorie şi se recomandă ca Ministerul Internelor şi Reformei Administrative sa depuna diligenţele necesare în vederea armonizării cadrului legal privitor la atestarea administratorilor – persoane fizice cu prevederile Hotărârii amintite. În multe localităţi atestatul a fost folosit drept factor politic de presiune. Nu e normal ca atestarea să fie făcută de o autoritate politică cu care viitorul administrator se poate afla in relaţii conflictuale. Mai mult aceasta prevedere este in contradictie cu legislatia ce prevede certificarea competentelor profesionale prin centre acreditate de ANC. Consideram ca absolvirea unui curs este suficienta.
Solicitam introducerea unor prevederi care sa stabileasca ca proiectele de acte normative care privesc în mod direct asociatiile de proprietari sa fie transmise preşedinţilor structurilor asociative ale acestora de către autoritatea administraţiei publice iniţiatoare, cu cel puţin 15 zile înainte de prezentarea, spre însuşire, de către conducătorul acesteia.
Solicitam abrogarea sanctiunilor pentru activitatea personalului ales in cadrul asociatiilor de proprietari: presedinte, membrii comitet, membrii comisiei de cenzori. Sanctionarea neindeplinirii atributiilor nu poate fi facuta decat de adunarea generala. Sanctiunile aplicate asociatiilor de proprietari trebuie sa fie acelea ce se aplica pentru orice ONG!
Solicitam scoaterea prevederilor care se regasesc in alte legi (contabilitate, legislatia muncii, constructi etc) pentru a preintampina contradictiile inerente odata cu modificarea legislatiei conexe.
Solicitam introducerea unui sistem eficient mixt de asistenta sociala acordata atat de autoritatile centrale dar si de autoritatile locale, directionat, pentru plata utilitatilor de catre familiile cele mai vulnerabile din punct de vedere social. Solicitam ca ajutoarele pentru incalzirea locuintelor sa fie acordate in toata perioada in care se furnizeaza agent termic.
Exista zone in tara in care sezonul rece este intre 01 octombrie si 30 aprilie. Solicitam ca noua legislatie privind acordarea ajutoarelor de incalzire sa fie elaborata in colaborare cu reprezentantii autoritatilor publice locale, asociatiilor de proprietari si organizatiilor neguvernamentale active in domeniul protectiei sociale si sa se bazeze pe evaluari responsabile privind impactul social pe termen scurt si lung al masurilor planificate. De asemenea, consideram ca, pe termen mediu si lung, doar masurile de eficienta energetica vor dimensiona o factura suportabila atat pentru cetatean cat si pentru bugetul de protectie sociala. Reamintim ca in Constitutie se prevede faptul ca Romania este un stat social si care are obligatia de a asigura cetatenilor un nivel de trai decent. Consideram ca in lipsa adoptarii masurilor propuse, in iarna 2012/2013 vom asista la un adevarat genocid in randul familiilor cu venituri reduse.
Solicitam dublarea strategiile nationale de eficienta energetica si de asistenta sociala cu strategii locale adoptate prin consultarea cetatenilor.
Solicitam reintroducerea, clara si fara echivoc, a dreptului de a utiliza conventii civile pentru activitatile desfasurate la asociatiile de proprietari.
Solicitam reintroducerea termenelor anuale pentru declararea şi plata impozitelor şi contribuţiilor aferente şi a impozitului reţinut la sursă pentru asociatiile de proprietari.
Solicitam abrogarea obligativitatii depunerii declaraţiilor doar prin mijloace electronice de transmitere la distanţă de catre asociatiile de proprietari (obligativitatea depunerii online a declaratiei 112 ce a avut un efect devastator asupra asociatiilor de proprietari); declaratiile sa se poata depune prin una dintre urmatoarele modalitati: direct la administratia financiara (pe hartie si pe cd), prin posta sau online (in baza unei parole acordata de catre administratorul site-ului finantelor publice); nu excludem dreptul asociatiilor care au resurse financiare de a depune declaratiile online!
Solicitam organizarea unei dezbateri publice pe problema fiscalității / contabilitatii / legislatiiei muncii pentru asociatiile de proprietari. Daca veti analiza influenta modificarilor și completarilor Codului Muncii, Codului Fiscal si cele ale Codului de Procedura Fiscala, modificari aduse in ultimii 5 ani, veti constata ca aceste noi obligatii ale asociatiilor de proprietari, in majoritatea cazurilor, nu au putut fi respectate/aplicate.
Solicitam ca modificarea tarifelor/preturilor sa se faca doar dupa adoptarea unui calendar pe termen mediu (minim 10 ani) si in urma consultarii organizatiilor reprezentative ale consumatorilor.
Solicitam cooptarea reprezentantilor asociatiilor de proprietari in consiliile de administratie ale companiilor furnizoare de utilitati publice deoarece acestea au un caracter de monopol natural si exista tendinta de a face abuz de pozitie dominanta.
Solicitam revizuirea cadrului legal privind reabilitarea termica prin consultarea obligatorie si reala a reprezentantilor asociatiilor de proprietari. Mentionam ca atat timp cat beneficiarii finali a prevederilor legii sunt cetatenii – proprietari de apartamente, consideram ca propunerile de modificare si completare venite din partea reprezentantilor acestora trebuie acceptate. Reamintim ca atunci cand legislatia actuala se afla in dezbatere publica, Liga Habitat a propus o serie de modificari pe baza opiniilor exprimate de membrii ligii si specialisti.
Trebuie reglementata posibilitatea de a atrage fonduri private pentru lucrarile de reabilitare:
• Asociatiile de proprietare care au resursele necesare pentru a realiza din banii lor lucrarile, sa benficieze gratuit de auditul energetic si proiect;
• Proprietarii care investesc in masuri de eficienta energetica sa beneficieze de deducere din impozitul pe venit pana la contravaloarea de 500 Euro/an ;
• TVA “0” pentru lucrarile de reabilitare si pentru materialele de constructii folosite la reabilitare (in prezent, se inregistreaza situatia absurda in care lucrarile de reabilitare suportate din fonduri publice sunt supuse taxarii, cota contributiei din partea asociatiei echivaland cu valoarea TVA);
• Fondurile de reabilitare trebuie alocate direct proprietarilor (ca in Germania) si acestia trebuie sa decida ei insisi asupra executantului lucrarilor. Cofinantarea de 50% din partea Guvernului trebuie sa fie alocata direct asociatiilor de proprietari, urmand ca primariile care au posibilitatea sa suplimenteze sumele alocate cofinantarii. In toate cazurile, asociatia de proprietari trebuie sa fie cea care negocieaza si alege executantul avand in vedere ca lucrarile se executa pe proprietate privata (nu publica);
• Legislatia si Guvernul trebuie sa incurajeze obtinerea de credite garantate de stat/cu dobanda subventionata pentru accelerarea proiectelor de reabilitare termica. Alta solutie complementara ar putea fi achitarea in faza initiala de catre proprietari a lucrarilor de reabilitare, urmand ca autoritatile sa ramburseze in urmatorii 5-10 ani banii investiti (inclusiv prin compensarea unor taxe si impozite locale datorate); Pentru a sprijini autoritatile locale si asociatiile de proprietari ar trebui finantat/eficientizat de urgenta fondul de garantare a creditelor luate pentru masuri de eficienta energetica in sectorul rezidential; in acest moment schemele de creditare existente sunt sufocate de birocratie si de catre conditiile bancilor;
• Să se introduca clar intervenţiile la instalaţiile interioare – a nu se uita coşurile de fum.
• De ce sunt permise reabilitările termice exterioare la nivel de apartament. Aceste initiative individuale trebuie sancţionate deoarece reprezinta un risc pentru echilibrul termic al cladirii si o incalcare a legislatiei cu privire la urbanism si autoritarea constructiilor;
• Agenţii economici de la parterul sau etajul 1 cât şi deţinătorii de spaţii cu alte destinaţii din blocul respectv indiferent de forma juridică să fie obligaţi să participe la programul de reabilitare;
• O persoană care are în proprietate mai multe apartamente să primească ajutor de la stat şi de la consiliul local pentru un singur apartament.
• Solicitam realizarea unei bănci de date cu tipuri de proiecte de reabilitare deoarece si cartierele de blocuri sunt construite după proiecte tip. Costurile de proiectare ar scădea semnificativ.
• Trebuie standardizate pachete de masuri de reabilitare ce pot fi aplicate blocurilor construite dupa proiecte tip astfel incat sa scada costurile de auditare si proiectare.
• Programele administrate de catre MDRAP (reabilitare termica, consolidare, etc) trebuie compatibilizate cu Programele administrate de Ministerul Mediului (“Casa verde”, vanzari certificate verzi etc) deoarece obiectivele finale ale celor doua initiative converg. Din punct de vedere administrativ si al eficientei cheltuirii banului public, este important un management comun al celor doua programe. Din punct de vedere tehnic, integrarea solutiilor de utilizare a energiei din surse regenerabile se poate face numai in acelasi timp cu lucrarile de reabilitare termica.
• Cresterea cuantumului fondurilor alocate prin bugetul de stat este esentiala!
Considerand ca 5 (cinci) ani este perioada optima de realizare a reabilitarii termice a celor 1,4 milioane de apartamente (adica aprox 280 de mii de apartamente / an) aflate intr-o situatie avansata de degradare atunci bugetul anual ar trebui sa fie de aproximativ: 500 de milioane de EURO.
• Sa se foloseasca sisteme de termoizolatie complete, agrementate tehnic si nu cele hibride. Astfel, garantia calitatii va fi asigurata automat. Vor fi evitate efectele negative, ce vor aparea cu siguranta in urmatorii 1-2 ani cand vor incepe sa se vada cu adevarat problemele cauzate de utilizarea celor proaste materiale din punct de vedere calitativ.
• Implicarea Inspectiei de Stat in Constructii pentru verificarea santierelor (au fost cazuri in care lucrarea era contractata cu utilizarea anumitor materiale, insa la magazia de materiale exista o cantitate mica din aceste produse, iar pe schela se aplicau altele). De exemplu, se refolosea sacul de materiale specificat in contract, insa acesta era reumplut cu un alt adeziv de o calitate inferioara. De asemenea a fost utilizat polistiren expandat cu rezistenta mai scazuta la compresiune fata de cea recomandata pentru izolarea termica;
• Aplicarea cu rigurozitate principiilor de asigurare a calitatii.
• Asociatiile au nevoie de asistenta specializata de la semnarea initiala a contractului de mandat pana la semnarea tuturor fazelor de executie si a receptiei finale;
• Posibilitatea ca asociatiile de proprietari sa fie reprezentate in relatia cu tertii, inclusiv cu primariile, de formele asociative din care fac parte.
Reamintim ca Romania este stat membru al Uniunii Europene, avand o serie de obligatii extrem de serioase legate de cresterea eficientei energetice. Fondul locativ din Romania este unul dintre cei mai mari consumatori de resurse energetice. Starea proasta a cladirilor, incoerenta guvernamentala, descurajarea initiativelor de eficienta energetica si, nu in ultimul rand, nivelul scazut al veniturilor populatiei afecteaza sansa ca Romania sa indeplineasca obligatiile asumate ca stat membru UE si sa se inscrie in randul tarilor civilizate.
Solicitam urgentarea programului destinat consolidarii clãdirilor încadrate în clasa I de risc seismic si care prezintã pericol public.
• Consideram potrivite masurile de inasprire a legislatiei prin sanctionarea proprietarilor care impiedica desfasurarea programului dar sanctiunile ar trebui sa fie aplicate si autoritatilor locale cand:Nu se pun la dispozitie locuinte pe perioada consolidarii.
Nu se respecta termenele in executarea lucrarilor de consolidare.Nu se raporteaza transparent motivele intarzierilor.
• Pentru proprietarii care solicita, trebuie sa se puna la dispozitie spatii de locuit pe perioada consolidarii. Nu se pot face eficient consolidarile cu proprietarii in case.
• Acolo unde cheltuielile sunt echivalente cu cele ale unei constructii noi trebuie sa se ia in calcul posibilitatea demolarii si reconstructiei.
• O atentie deosebita trebuie acordata proprietarilor foarte in varsta, motivarea acestora pentru a intra in programul de consolidare fiind foarte dificila.
• Multe asociatii vor avea probleme deosebite atat in inscrierea in programul de reabilitare cat si in cel de consolidare deoarece nu exista cartile tehnice ale cladirilor.
• Asociatiile ar trebui sa fie implicate mai mult in toate etapele executiei.
Autoritatile publice trebuie sa asigure reguli clare si usor de aplicat pentru accesul la locuinte si sanse mai bune pentru asigurarea si pastrarea unei locuinte decente in cazul grupurilor vulnerabile.
Dreptul la o locuinţă decentă accesibilă ca preţ este un drept fundamental al fiecărui cetăţean.
Este necesara identificarea unei serii de standarde de calitate minimă care să definească noţiunea de „locuinţă decentă”.
Este necesara stabilirea dreptului la alocaţie pentru locuinţă, cat şi consolidarea tuturor drepturilor sociale, pentru a putea permite o mobilitate reală a lucrătorilor.
Trebuie pus accentul pe importanţa chestiunilor de securitate:
Ø in ceea ce priveşte criminalitatea, mai ales in cartierele defavorizate,
Ø in ceea ce priveşte clădirile (norme de construcţie şi de exploatare),
Ø in ceea ce priveşte infrastructurile pentru electricitate şi gaz, dar şi pentru apă şi canalizare (siguranţa sistemelor existente şi a tehnologiilor de reabilitare);
Este necesara extinderea dezbaterii privind locuinţele şi asupra locuinţelor din mediul rural.
Este necesara o analiză mai detaliată privind costurile locuinţelor pentru a putea lua in calcul mai bine eterogenitatea ocupării locuinţelor şi pentru a inţelege problema locuinţelor din perspectiva globală a imbătranirii populaţiei, a modificării structurii familiale tradiţionale şi a situaţiei speciale a tinerilor.
Politica locuintei nu trebuie facuta in afara politicilor de dezvoltare durabila a localitatilor.
Politicile de locuire trebuie sa reprezinte parte a unei abordari integrate a tuturor problemelor unei comunitati: sprijinirea simultană a activităţilor de renovare fizică a mediului urban cu cele de reabilitare a infrastructurii de bază, precum şi cu acţiuni pentru dezvoltarea economică, creşterea competitivităţii şi ocupării, integrarea grupurilor etnice în condiţiile protejării mediului.
Avantajul acestei abordări integrate – bazate pe principiile de subsidiaritate şi de proximitate – constă în faptul că se pot rezolva simultan o serie de probleme între care există relaţii de interdependenţă şi care afectează atât zona urbană cât şi arealele adiacente ceea ce ar face posibilă ameliorarea calităţii vieţii şi atractivitatea mediilor urbane.
Politicile in domeniul locuintei trebuie realizate de către autorităţile locale care pot asigura o viziune de ansamblu, o coordonare optimă a politicilor şi a iniţiativelor puse in aplicare in aglomerările urbane şi o viziune pe termen lung asupra dezvoltării aglomerării urbane.
Autorităţile administraţiei publice locale împreună cu toţi actorii implicaţi şi interesaţi de dezvoltarea urbană trebuie să colaboreze pentru elaborarea unor planuri coerente, participative, integrate şi durabile care să conducă la rezolvarea problemelor sociale, economice si de mediu, tot mai numeroase în oraşele şi municipiile ţării, şi în acelaşi timp la creşterea atractivităţii oraşelor şi îmbunătăţirea calităţii vieţii în mediul urban.
Implicarea cetăţenilor şi a principalilor actori locali în elaborarea strategiilor de dezvoltare urbană constituie o precondiţie pentru asigurarea sustenabilităţii acestor planuri integrate.
Dialogul şi consultarea intre diferitele niveluri ale autorităţii locale, regionale şi guvernamentale, pot asigura coerenţa intervenţiei publice, mulţumită unei coordonări orizontale (intre toate politicile privind locuinţele), verticale (intre actorii care se ocupă de locuinţe la diferite niveluri – naţional, local) şi mixte (intre autorităţile publice, actorii socio-economici şi societatea civilă);
Solicitam modificarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri
Forma actuala Forma propusa Motivatie
Art. 11. – (1) Munca necalificată cu caracter ocazional se poate presta în următoarele domenii prevăzute în Clasificarea activităţilor din economia naţională, actualizată:
a) agricultură, vânătoare şi servicii anexe, cu excepţia crescătorilor de animale în sistem semiliber, tradiţional şi transhumanţă – diviziunea 01;
b) silvicultură, cu excepţia exploatări forestiere – diviziunea 02;
c) pescuit şi acvacultură – diviziunea 03;
d) colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor nepericuloase – clasa 3821 şi 3811;
e) recuperarea materialelor – grupa 383;
f) comerţ cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii – grupa 462;
g) activităţi de organizare a expoziţiilor, târgurilor şi congreselor – grupa 823;
h) publicitate – grupa 731;
i) activităţi de interpretare artistică – spectacole – clasa 9001, activităţi suport pentru interpretarea artistică – spectacole – clasa 9002 şi activităţi de gestionare a sălilor de spectacole – clasa 9004;
j) activităţi de cercetare-dezvoltare în ştiinţe sociale şi umaniste – clasa 7220 (săpături arheologice);
k) activităţi desfăşurate în sere, spaţii verzi, parcuri şi grădini zoologice – cod 0141.
l) hoteluri şi alte facilităţi de cazare – diviziunea 55 (tabere organizate de Ministerul Tineretului şi Sportului direct sau prin unităţile din subordinea acestuia);
m) activităţi ale bazelor sportive – diviziunea 9311;
n) activităţi ale cluburilor sportive – diviziunea 9312.
(2) Activităţile de manipulare mărfuri şi activităţile de curăţenie şi întreţinere se prestează numai în domeniile de activitate prevăzute la alin. (1). Art. 11. – (1) Munca necalificată cu caracter ocazional se poate presta în următoarele domenii prevăzute în Clasificarea activităţilor din economia naţională, actualizată:
a) agricultură, vânătoare şi servicii anexe, cu excepţia crescătorilor de animale în sistem semiliber, tradiţional şi transhumanţă – diviziunea 01;
b) silvicultură, cu excepţia exploatări forestiere – diviziunea 02;
c) pescuit şi acvacultură – diviziunea 03;
d) colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor nepericuloase – clasa 3821 şi 3811;
e) recuperarea materialelor – grupa 383;
f) comerţ cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii – grupa 462;
g) activităţi de organizare a expoziţiilor, târgurilor şi congreselor – grupa 823;
h) publicitate – grupa 731;
i) activităţi de interpretare artistică – spectacole – clasa 9001, activităţi suport pentru interpretarea artistică – spectacole – clasa 9002 şi activităţi de gestionare a sălilor de spectacole – clasa 9004;
j) activităţi de cercetare-dezvoltare în ştiinţe sociale şi umaniste – clasa 7220 (săpături arheologice);
k) activităţi desfăşurate în sere, spaţii verzi, parcuri şi grădini zoologice – cod 0141.
l) hoteluri şi alte facilităţi de cazare – diviziunea 55 (tabere organizate de Ministerul Tineretului şi Sportului direct sau prin unităţile din subordinea acestuia);
m) activităţi ale bazelor sportive – diviziunea 9311;
n) activităţi ale cluburilor sportive – diviziunea 9312.
(2) Activităţile de manipulare mărfuri şi activităţile de curăţenie şi întreţinere se prestează numai în domeniile de activitate prevăzute la alin. (1).
(3)prin exceptie de la aliniatele (1) si (2) sunt permise activitatile cu caracter ocazional desfasurate avand ca beneficiar asociatiile de proprietari.
Avand în vedere situatia economica si sociala actuala si cresterile de tarife la utilitati, consideram ca masurile de simplificare si reducere a costurilor de administrare a imobilelor sunt esentiale pentru a sprijini categoriile vulnerabile de populatie sa depaseasca o perioada extrem de dificila.
Modificarea pe care le solicitam ar reduce considerabil si costurile bugetare de procesare a declaratii pe care le depun asociatiile de proprietari.
Se reduce impactul asupra costului întretinerii determinat de birocratizarea si taxarea excesiva.
Exista nenumarate activitati, cu caracter ocazional, care se desfasoara la asociatiile de proprietari si pentru care ar trebui sa se aplice prevederile legii zilierilor.
Intretinerea/adminstrarea fondului locativ este o activitate de utilitate publica.
Fara simplificarea aceasta vom constata o reducere lucrarilor curente ceea ce va duce la degradarea fondului locativ si la cresterea costurilor locuitului.
Solicitam respingerea proiectului PL-x nr. 100/2014 Proiect de Lege pentru completarea art 36 din Legea 230 2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari
Nr. înregistrare:
– B.P.I.: 127/26-02-2014
– Camera Deputatilor: 100/03.03.2014
Initiator: 9 deputati+senatori, din care:
senatori – PSD: Ioniţă Dan Aurel
senatori – PNL: Luchian Ion, Miron Vasilica Steliana
senatori – PDL: Marian Dan Mihai, Oprea Dumitru, Paşcan Emil Marius, Popa Nicolae-Vlad, Tişe Alin Păunel, Volosevici Andrei-Liviu
