Acasă Stiință Conducerea Academiei Române: Dezavuăm cu tărie atacurile la adresa ELI-NP – Laserului...

Conducerea Academiei Române: Dezavuăm cu tărie atacurile la adresa ELI-NP – Laserului de la Măgurele

DISTRIBUIȚI

 154723 – 22052020  – Dezavuăm cu tărie atacurile la adresa ELI-NP – Laserului de la Măgurele. Autorii acestora sunt în sfera unor interese obscure, care aduc prejudicii grave României, anunță Prezidiul Academiei Române după ce Ungaria și Cehia au decis să depună la Bruxelles, fără România, proiectul formării unui Consorțiu European de Infrastructură de Cercetare (ERIC) pentru organizarea “în comun a programului științific” și înceoerea coordonării operațiunilor tehnice.

Ca reacție, conducerea Laserului de la Măgurele a solicitat public Comisiei Europene să respingă decizia partenerilor europeni de-a continua proiectul doar Cehia și Ungaria, fără componenta din România.

Academia Română:

“Recentele evenimente din jurul proiectului de infrastructură de cercetare paneuropeană distribuită Extreme Light Infrastructure (ELI) ne determină să luăm act cu îngrijorare de presiunile, mediatice și politice, asupra pilonului românesc al acestei infrastructuri – ELI Nuclear Physics (ELI-NP). Acestea aduc gravă atingere valorilor și scopurilor promovate prin implementarea acestuia în România și pot pune sub semnul întrebării eforturile făcute de toți cei implicați pentru crearea și consolidarea unui Spațiu Comun al Cercetării în Europa.

Proiectul ELI a fost propunerea Franței, la inițiativa profesorului Gerard Mourou, laureatul Nobel pentru Fizică 2018, pentru prima Foaie de parcurs a Forumului Strategic European pentru Infrastructuri de Cercetare (eng. ESFRI) din anul 2006. Până în anul 2009, cu sprijinul Comisiei Europene, organizații de cercetare din 13 țări – Franța, Germania, Italia, Marea Britanie, Republica Cehă, Ungaria, România, Spania, Portugalia, Bulgaria, Grecia, Lituania, Polonia – au realizat un parteneriat pentru a pregăti implementarea și a oferi soluții de rezolvare a problemelor științifice, tehnologice, financiare și legale pe care un proiect de o asemenea noutate și anvergură le-ar putea întâmpina.

Pe baza soluțiilor și recomandărilor acestui proiect, în decembrie 2009, trei țări noi membre ale UE – Republica Cehă, Ungaria și România – în cadrul Consiliului Competitivitate și-au asumat găzduirea și construirea, din fonduri structurale, a celor trei piloni ai infrastructurii de cercetare distribuite ELI.

Începând cu anul 2010, ELI-NP, împreună cu celelalte două componente din Ungaria (ELIALPS) și Cehia (ELI-Beamlines), alături de organizații reprezentative de cercetare din Italia, Germania, Franța, Marea Britanie, au constituit un parteneriat având personalitate juridică, ELI-Delivery Consortium (ELI-DC), în scopul operării și utilizării infrastructurii ELI, după finalizarea implementării celor trei proiecte, sub forma unui ELI-ERIC. ERIC este, conform legislației europene, un consorțiu european pentru o infrastructură de cercetare având personalitate juridică, iar ca acționari state membre UE sau asociate, care se obligă să finanțeze accesul comunității științifice la utilizarea infrastructurii. Principalele beneficii ale acestei forme de organizare sunt scutirea de TVA a cheltuielilor pentru operarea infrastructurii și adoptarea propriilor reguli și proceduri de achiziție pentru bunurile și serviciile necesare funcționării infrastructurii.

ELI-NP, a cărui construcție la Măgurele a început în anul 2012, după obținerea aprobărilor necesare din partea autorităților naționale și Comisiei Europene, instituția gazdă și responsabilă fiind Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară – Horia Hulubei (IFIN-HH), reprezintă o investiție a României din fonduri structurale și fonduri de la bugetul de stat, în valoare de 310 milioane de euro.

Centrul ELI-NP construit la Măgurele cu eforturi și dăruire remarcabile de către echipa condusă de colegul nostru, Acad. Nicolae-Victor Zamfir, este pentru noi toți, o dovadă a capacității României de a realiza proiecte de excelență și de a fi un partener respectat în cercetarea științifică la frontiera cunoașterii. Prin ELI-NP se demonstrează, încă o dată, că cercetarea românească are capabilitatea să-și exploateze potențialul și educația deosebite și să fie un model inspirațional pentru tânăra generație și pentru societate.

Urmărind îndeaproape cu satisfacție deosebită succesul și realizările ELI-NP, apreciate de actori importanți în domeniul cercetării științifice mondiale, Biroul Prezidiului Academiei Române nu poate rămâne indiferent la acțiunile concertate de discreditare a României, Centrului ELI-NP și conducerii instituției care a asigurat construcția acestui centru. Dezavuăm cu tărie astfel de manifestări, a căror virulență și lipsă de etică nu pot decât să plaseze autorii acestora în sfera unor interese obscure, care aduc prejudicii grave României, și care se situează în afara normelor și valorilor unanim acceptate în comunitatea științifică. Ne exprimăm convingerea că demersul nostru va avea ecoul potrivit în rândul societății și la nivelul autorităților românești și că astfel de acțiuni nu își vor mai găsi locul în Europa”.

Cehia, Ungaria, Italia și Lituania cer înființarea ELI – ERIC/Laserul de la Măgurele, dat la o parte

Cehia, Ungaria, Italia și Lituania au solicitat în mod oficial Comisiei Europene înființarea noii organizații pan-europene, cunoscută sub numele de ERIC Extreme Light Infrastructure (ELI ERIC), iar Marea Britanie a anunțat că se alătură ca observator fondator.

Instalațiile ELI din Republica Cehă și Ungaria vor funcționa împreună ca cele mai avansate laboratoare laser din lume sub umbrela unui Consorțiu European de Infrastructură de Cercetare (ERIC). Noua formă juridică permite țărilor membre să guverneze instalațiile în comun și să le pună la dispoziția comunității științifice ca organizație internațională unică.

Acesta este un pas important al unui proces supravegheat de Comisia Europeană pentru crearea unui ERIC prin faptul că demonstrează sprijinul politic necesar pentru susținerea durabilă în viitor. Comisia Europeană va analiza cererea, iar membrii se așteaptă să fie confirmată în termen de șase luni scrie eli-laser.eu.

Laserul de la Măgurele, cel mai mare proiect științific din România

​Laserul de la Măgurele este cel mai mare proiect științific din România. În valoare totală de 356 de milioane de euro, proiectul Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP) de la Măgurele găzduiește deja cel mai puternic laser din lume și are ca obiectiv realizarea de cercetări în domeniul laserelor și a fizicii nucleare. ELI-NP a atins puterea de 10PetaWatts în urmă cu un an și a început experimentele.

Primul moment cheie în nașterea proiectului a fost în decembrie 2009, când Consiliul celor 27 de miniștri ai cercetării din Uniunea Europeană a aprobat declarația prin care România, Cehia și Ungaria se angajau să construiască împreună infrastructura pan-europeană de cercetare ELI. României i-a revenit rolul construirii, în campusul științific de pe Platforma Măgurele-București, a ELI-NP.

În iunie 2011, Dragoș Ciuparu – care și atunci era șeful Cercetării în România – depunea la Comisia Europeană o propunere de finanțare a proiectului.

Pe 18 septembrie 2012, Comisia Europeană a aprobat finanțarea de 180 de milioane euro a proiectului ELI de la Măgurele.

În 2018, Gérard Mourou – cercetătorul a cărui teorie a fost aplicată la Măgurele pentru a construi laserul care să atingă puterea de 10 PetaWatts (PW) fără să distrugă întreg sistemul de oglinzi – a primit Premiul Nobel pentru Fizică pentru “invenții inovatoare în domeniul fizicii laser”. Gerard Mourou a făcut mai multe vizite în România și a convins autoritățile române să se bazeze în proiectul de cercetare pe ideea sa, adică să aplice tehnica de amplificare a pulsurilor laser numită “Chirped pulse amplification”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.