Acasă Social Protocolul medical de tratament pentru pacienții infectați cu virusul SARS-CoV-2, revizuit complet

Protocolul medical de tratament pentru pacienții infectați cu virusul SARS-CoV-2, revizuit complet

DISTRIBUIȚI

159362 – 26042021 – Protocolul medical de tratament pentru pacienții infectați cu virusul SARS-CoV-2 a fost revizuit complet de comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătății, Ordinul cu noile prevederi fiind publicat, la sfârșitul săptămânii trecute, în Monitorul Oficial. Astfel, după un an în care pacienții infectați cu virusul SARS-CoV-2 au fost îndopați cu azitromicină, de multe ori încă de la primele simptome de boală, în noul protocol se precizează clar că „antibioticele NU se utilizează în tratamentul COVID-19”. De asemenea, hidroxiclorochina, vehiculată anul trecut ca fiind remediul „minune” în boala COVID-19, a fost scoasă din noile scheme de tratament. O premieră în tratarea românilor infectaţi cu SARS-CoV-2 este faptul că medicilor de familie li se permite să prescrie medicamente antivirale pacienţilor cu forme uşoare şi medii de boală. Până acum, antivirale erau prescrise de medicii specialişti din spitale, practic, atunci când deveneau inutile.

De mai bine de jumătate de an, foarte mulţi dintre cei care se infectează cu virusul SARS-CoV-2 rămân şi se tratează acasă, însă vechiul protocol medical pentru COVID-19 nu are recomandări pentru tratament administrat la domiciliu, ci doar o monitorizare a simptomelor acestor pacienți din partea medicilor de familie.

Noile prevederi, cuprinse în Ordinul Ministrului Sănătății 533/22 aprilie 2021, publicat vineri în Monitorul Oficial, iau în calcul faptul că tratamentul antiviral este cel care oprește multiplicarea unui virus și îl împiedică să pătrundă în celule, astfel că acest tip de medicament trebuie administrat încă de la primele simptome ale bolii, și nu când boala se agravează și oamenii se adresează spitalului.

Antiviralul, de la primele simptome

„Antiviralele au o eficiență cu atât mai mare cu cât sunt administrate mai devreme în cursul bolii, de preferat începând din primele zile de evoluție; de aceea, antiviralele se administrează în primul rând pacienților cu forme non-severe de boală care au factori de risc pentru evoluția severă”, se arată în noul protocol elaborat de Ministerul Sănătății, în care a fost introdus un capitol nou, cu recomandări pentru medicii de familie care tratează la domiciliu pacienţi cu COVID-19.

Astfel, medicii de familie pot recomanda de acum favipiravirul, de exemplu, un antiviral sub formă de tablete, care, începând din această vară, se va produce și la Cluj, iar conform noului protocol, este „o alternativă terapeutică pentru formele ușoare sau medii de COVID-19”. Remdesivirul, un antiviral injectabil, va folosit în spital „în formele medii de boală, la pacienți cu factori de risc pentru evoluție severă și în formele severe (cât mai rapid după instalarea necesarului de oxigen), pe criterii de disponibilitate, eficiență și riscuri”, conform documentului amintit mai sus.

Pe de altă parte, noul protocol de tratament anti-COVID nu mai conţine Plaquenil (hidroxiclorochina), un medicament creat iniţial pentru afecţiuni reumatice şi dermatologice, şi nici antiviralul umifenovir. De asemenea, Ivermectina este nerecomandată, pe motiv că „datele publicate până în prezent nu susţin recomandarea utilizării sale”.

Excesul de antibiotice, un pericol

În tratamentul bolii COVID-19, s-a făcut exces de antibiotice, cu toate că infecţia cu coronavirus evoluează rar cu suprainfecţii bacteriene, mult mai rar decât gripa. Utilizate abuziv, ele pot duce la creşterea numărului de infecţii cu germeni rezistenți, precum Clostridium Difficile şi Candida. „Antibioticele NU se utilizează în tratamentul COVID-19! (…) se administrează antibiotic doar dacă este demonstrată o infecție bacteriană concomitentă”, conform noului protocol.

Precizări despre corticoizi și anticoagulante

Nici corticoterapia nu este indicată în prima săptămână de boală, pentru că asta nu face decât să multiplice sau să accentueze multiplicarea virusului. „Tratamentul antiinflamator cu corticoizi (de preferat dexametazonă) este indicat la pacienții cu inflamație sistemică, care necesită administrare de oxigen”, se precizează în document. „Utilizarea de azitromicină (și alte antibiotice) și de corticoizi la domiciliu în COVID-19 reprezintă, de cele mai multe ori, un abuz cu consecințe asupra pacientului, care poate dezvolta efecte colaterale ale administrării de antibiotice și poate avea o evoluție prelungită a bolii”, concluzionează specialiștii care au întocmit noul protocol.

În schimb, anticoagulantele pot fi prescrise de medicii de familie, însă numai după evaluarea riscului de tromboze sau de sângerări, în funcţie de scorul PADUA, pe care doctorii trebuie să îl calculeze.

„În ultimele luni, se prescriu foarte mult la domiciliu în formele ușoare, inutil și cu riscuri: azitromicina, anticoagulante și corticoizi (medrol, dexametazonă)”, se arată în noul protocol de tratament al infecției cu coronavirus.

Deși plasma convalescentă era administrată, până acum, în formele grave ale infecției cu SARS-CoV-2, documentul arată că aceasta este eficientă doar în prima săptămână a bolii.

Recomandări pentru îngrijirea la domiciliu

În cazul pacienților monitorizați la domiciliu se recomandă următoarele:

– asimptomaticii nu primesc tratament, chiar dacă au factori de risc;

– pacienții cu forme ușoare de boală primesc medicamente simptomatice și medicație cu efect antiviral, dacă au factori de risc pentru evoluție severă. „NU se administrează antibiotice (de exemplu azitromicina)” și „ESTE CONTRAINDICATĂ administrarea de dexametazonă sau de alți corticosteroizi în formele ușoare de COVID-19 (faza inițială a bolii) pentru că poate stimula replicarea virală și agrava evoluția bolii”.

–  pacienții cu forme medii și severe care rămân la domiciliu pot primi și profilaxie a trombozelor, dacă au și alți factori de risc (în primul rând imobilizarea la pat). Antiviralele sunt prescrise de către medicul care a evaluat pacientul, în primele 7 zile de boală, și doar dacă pacientul este de acord. Acești pacienți sunt monitorizați pe tot parcursul tratamentului, până la vindecare.

Totodată, noile reguli prevăd că „pacientul monitorizat la domiciliu trebuie trimis rapid într-o unitate spitalicească dacă are una dintre următoarele manifestări:

– Dispnee (n.r.- dificultate respiratorie care constă în schimbarea ritmului și a intensității respirației)

– Febră care reapare după o perioadă de afebrilitate sau care persistă mai mult de 5-6 zile

– Tuse care apare sau care persistă dincolo de zilele 5-6 de boală

– SpO2 ≤ 94% la pacientul care nu avea probleme respiratorii cronice”.

Dacă forma de boală este severă sau critică, noul protocol subliniază faptul că „nu există condiții de îngrijire la domiciliu!”. Sursa: jurnalul.ro

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.