Acasă Social Educatie Viitor de aur țara noastră are …

Viitor de aur țara noastră are …

Rezultatele evaluării PISA 2022 indică un regres al educației din România în ultimii 10 ani

DISTRIBUIȚI

170714 – 06122023 – Ministerul Educației a anunțat rezultatele Programului pentru Evaluarea Internațională a Elevilor – PISA 2022 (bazat pe date din 81 de țări și economii, inclusiv România).

Programul, coordonat de OCDE, este o cercetare internațională care are loc la intervale regulate de timp, și care urmărește evaluarea sistemelor de educație din întreaga lume prin testarea competențelor elevilor de 15 ani la lectură, matematică și științe. Autoritățile consideră că, spre deosebire de multe alte state, România nu a înregistrat pierderi semnificative în performanțele elevilor, ceea ce demonstrează reziliența sistemului de educație și reducerea impactului pandemiei.

Scorul mediu obținut de elevii români în 2022 este 428 la oricare dintre domeniile investigate – matematică, lectură sau științe, similare cu cele înregistrate în 2018 la matematică, lectură și științe, dar sunt sub media OCDE. O proporție mai mică de elevi din România, față de media țărilor OCDE, au avut performanțe de nivel ridicat ‒ nivelul 5 sau 6. De asemenea, proporția elevilor din România care au atins cel puțin nivelul minim de competență (nivelul 2) a fost mai mică decât media țărilor OCDE, la toate cele trei domenii.

La matematică, scorurile medii din anul 2022 au fost mai scăzute față de cele din anii 2012 și 2015, iar la lectură și științe, rezultatele au fost similare cu cele obținute la evaluările precedente, începând cu anul 2012.

Comparativ cu anul 2012, proporția elevilor care au obținut rezultate sub nivelul competenței de bază a crescut cu 8 puncte procentuale la matematică și cu 7 puncte procentuale la științe, în timp ce la lectură a rămas constantă.

Matematică

În România, 51% dintre elevi au atins cel puțin nivelul 2 de competență la matematică, procent semnificativ mai scăzut față de media OCDE (69%). Acești elevi pot interpreta și recunoaște, fără instrucțiuni directe, modul în care o situație simplă poate fi reprezentată matematic (de exemplu, compararea distanței totale pe două rute alternative sau conversia prețurilor într-o monedă diferită). Peste 85% dintre elevii din Singapore, Macao (China), Japonia, Hong Kong, Taiwan (China) și Estonia s-au situat la acest nivel sau la nivelurile superioare.

Aproximativ 4% dintre elevii din România au avut performațe ridicate ‒ au atins nivelul 5 sau 6 la matematică (media OCDE a fost de 9%). Șase țări și economii asiatice au avut cele mai mari ponderi de elevi cu performanțe superioare: Singapore (41%), Taiwan ‒ China (32%), Macao ‒ China (29%), Hong Kong* (27%), Japonia (23%) și Corea (23%). Elevii, de la acest nivel, pot construi modele matematice ale unor situații complexe și pot selecta, compara și evalua strategii adecvate de rezolvare a problemelor. Doar în 16 din 81 de țări și economii participante la PISA 2022, procentul elevilor care au atins nivelul 5 sau 6 de competență a depășit pragul de 10%.

Lectură

Aproximativ 58% dintre elevii din România au atins cel puțin nivelul 2 la lectură (media OCDE a fost de 74%). Acești elevi pot identifica ideea principală dintr-un text de lungime moderată, pot găsi informații bazate pe criterii explicite, uneori complexe, și pot reflecta asupra scopului și formei textelor atunci când li se cere în mod explicit să facă acest lucru. Ponderea elevilor de 15 ani care au atins cel puțin nivelul minim de competență la lectură (nivelul 2) a variat de la 89% în Singapore, la 8% în Cambodgia.

În România, 2% dintre elevi au obținut la lectură rezultate de nivel 5 sau 6 (media OCDE a fost de 7%). Acești elevi pot înțelege texte lungi, pot aborda concepte abstracte și pot diferenția faptele de opinii, folosindu-se de indicii implicite referitoare la conținutul sau sursa informației.

Științe

Aproximativ 56% dintre elevii din România au atins cel puțin nivelul 2 la științe (media OCDE a fost de 76%). Acești elevi pot recunoaște explicația corectă privind fenomenele științifice familiare și pot folosi astfel de cunoștințe pentru a-și da seama, în cazuri simple, pornind de la datele furnizate, dacă o concluzie este validă.

În România, 1% dintre elevi au performanțe superioare la științe ‒ nivelul 5 sau 6 de competență (media OCDE a fost de 7%). Acești elevi pot aplica într-o varietate de situații (inclusiv în cele nefamiliare), în mod creativ și autonom, cunoștințele științifice acumulate.

Indexul PISA poate fi utilizat pentru a compara performanța elevilor din medii socioeconomice similare, dar din diferite țări. Cei 7,5% dintre elevii din România care se află printre cei mai dezavantajați elevi care au susținut testul PISA în 2022 au obținut la matematică scorul mediu de 337 de puncte. Prin comparație, în Turcia și Vietnam, unde aproximativ unul din trei elevi au un statut socioeconomic similar, performanța medie în rândul acestui grup a fost de 424, și respectiv 438 de puncte.

În România, elevii avantajați din punct de vedere socioeconomic (primii 25% în ceea ce privește statutul socioeconomic) au obținut performanțe superioare elevilor dezavantajați (cei 25% din partea de jos a distribuției), diferența fiind de 132 de puncte la matematică. Aceasta este mai mare față de diferența medie dintre cele două grupuri (93 de puncte), în medie, în țările OCDE. Între 2012 și 2022, decalajul de performanță la matematică corelat cu statutul socioeconomic, s-a extins în România, în timp ce decalajul mediu în țările OCDE a rămas stabil. Statutul socioeconomic a fost un predictor al performanței la matematică în toate țările și economiile participante la PISA. În România, acesta a explicat 26% din variația performanței la matematică în PISA 2022 (comparativ cu 15%, în medie, în țările OCDE).

În cazul României, în medie, băieții și fetele au avut performanțe similare la matematică. În schimb, la lectură, fetele au depășit băieții cu 26 de puncte. În aproape toate țările și economiile care au participat la PISA 2022, cu două excepții (79 din 81 de țări), fetele au obținut, în medie, performanțe mai bune față de băieți la lectură. La matematică, băieții au depășit fetele în 40 de țări și economii, fetele au depășit băieții în alte 17 țări și economii, iar în restul de 24 de țări nu s-au obținut diferențe semnificative între performanțele fetelor și cele ale băieților.

La matematică ponderea celor cu performanțe scăzute ‒ rezultate sub nivelul 2 ‒ este aceeași în rândul băieților și al fetelor (49%). La lectură, însă, această pondere a fost mai mare în rândul băieților (36% dintre fete și 47% dintre băieți). Dacă ne referim la elevii cei mai performanți la matematică ‒ cei care au atins Nivelul 5 sau 6 ‒ ponderea a fost mai mare în rândul băieților (5%, comparativ cu 3% dintre fete), iar la lectură, ponderea a fost aceeași în rândul băieților și al fetelor (2%).

Între 2012 și 2022, performanța la matematică a scăzut într-o măsură similară atât în rândul băieților cât și al fetelor.

Evaluarea PISA a fost susținută în 2022 de aproximativ 690.000 de elevi, reprezentând aproximativ 29 de milioane de tineri de 15 ani din școlile celor 81 de țări și economii participante.

În România, cei 7.364 de elevi din 262 de şcoli care au participat, reprezintă circa 162.000 elevi de 15 ani (76% din totalul populaţiei de elevi de 15 ani).

Pentru PISA 2025, domeniul principal va fi reprezentat de științe, iar domeniul inovator – „Învățarea în lumea digitală” (LDW). Pe lângă domeniile principale și cel inovator, PISA oferă și evaluarea unui domeniu opțional, care, pentru PISA 2025, este limbă străină, respectiv limba engleză.

În 2025, România va participa pentru prima dată la evaluarea opțiunilor internaționale – Chestionarul TIC pentru elevi, Chestionarul pentru părinți, Chestionarul pentru profesorii de științe, Evaluarea la Limbă străină – Engleză, Chestionarul pentru profesorii de limba engleză.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.