Acasă Externe Agenda Europeana Klaus Iohannis: Apartenența deplină a României la spațiul Schengen cât mai curând...

Klaus Iohannis: Apartenența deplină a României la spațiul Schengen cât mai curând va întări considerabil Uniunea și securitatea Uniunii

DISTRIBUIȚI
foto: presidency.ro

 168213 – 07022024 – Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut miercuri, 7 februarie 2024, la Strasbourg, declarații de presă comune cu Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola.

Vă prezentăm în continuare transcrierea declarațiilor Președintelui României:

Mulțumesc foarte mult, doamnă Președinte! Roberta, îți mulțumesc pentru această invitație, de abia aștept această discuție. Dați-mi voie, de la bun început să mulțumesc pentru dialogul foarte bun pe care l-am avut întotdeauna!

Mă aflu aici, la Parlamentul European, la invitația doamnei Președinte Metsola, pentru a participa la dezbaterea „This is Europe” și pentru a avea un dialog cu membrii Parlamentului European pe temele europene care ne preocupă pe toți acum în prag de alegeri europene.

Am avut o întâlnire foarte bună cu doamna Președinte, întodeauna avem discuții foarte bune și, evident, i-am mulțumit pentru srpijinul constant și ferm pentru obiectivul nostru, al românilor, de a intra în spațiul Schengen.

Apartenența deplină a României la spațiul Schengen, inclusiv – evident – cu frontierele terestre, cât mai curând, va întări considerabil Uniunea și securitatea Uniunii și va înlesni coeziunea și cooperarea dintre noi.

Am discutat despre prioritățile de pe agenda europeană în această perioadă foarte importantă, când ne pregătim pentru alegerile europarlamentare.

Ne pregătim, de asemenea, pentru decizii cu impact pe termen lung pentru viitorul nostru ca Uniune, inclusiv adoptarea noii Agende Strategice, vorbim despre extinderea Uniunii, despre gestionarea migrației, stimularea competitivității sau întărirea Pieței Interne. Pe scurt – demersuri care să ne consolideze Uniunea intern și extern și, foarte important după părerea mea, să consolideze rolul global al Uniunii Europene.

Am exprimat foarte mult eforturile doamnei Președinte de reformare a Parlamentului European, prin măsuri ferme, clare, curajoase de creștere a transparenței, a responsabilității și a integrității.

Am discutat clar și despre războiul din Ucraina și cum trebuie să rămânem uniți. Am discutat, cum discutăm de fiecare dată, trebuie să vă spun, și despre Moldova – ce se poate face pentru a veni în sprijinul Moldovei, mai ales acum după ce s-a decis că este cazul să devină parte a spațiului european.

Avem, noi avem o viziune comună despre viitorul nostru, al Uniunii, și cred că este foarte bine ca multe dintre aceste chestiuni să fie discutate astăzi, în Parlamentul European. Eu voi lansa o serie de idei pe care le-am elaborat în ultima vreme. Sunt foarte curios să văd ce reacții au parlamentarii europeni.

Această dezbatere de tip „This is Europe” are o tradiție acum deja din 2022 și cred că este un format care generează nu doar idei și dezbateri, ci și soluții și mă bucur că deschid seria dezbaterilor „This is Europe” din acest an, un an extraordinar de important pentru Uniune, pentru politicienii din Uniunea Europeană. Avem alegeri europene, dar avem și foarte multe alegeri în state membre. Voi sublinia și în plen, dar pot să spun și acum că eu pledez pentru o Uniune puternică, o uniune consolidată, unită, solidară și cu concepte solide pentru parcursul pentru următorii ani în beneficiul cetățenilor europeni.

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: Ce soluții concrete aveți pentru a genera încredere, astfel încât proiectul european să continue cu aceeași forță și relevanță și după alegerile din iunie? Și, în acest context, domnule Președinte Iohannis, considerați că o comasare și a alegerilor prezidențiale și legislative poate fi o soluție viabilă, de asemenea, candidatul comun în cadrul coaliției?

Președintele României: Cred că este atât de mult de spus aici, încât putem să acoperim o întreagă campanie electorală, dar voi încerca să concentrez câteva abordări. În primul rând, trebuie să vedem unde să ne concentrăm, ca să crească iarăși încrederea cetățenilor în ceea ce face Uniunea. Și aici am mai spus-o și cred că o s-o mai spun și în continuare.

 Este o distanță prea mare între cetățeanul european și clasa politică europeană. Trebuie să ne reapropiem. Trebuie să venim cu soluții nu pe termen scurt, ci pe termen mediu și lung și trebuie să discutăm aceste soluții cu cei care sunt vizați de ele. Și ca să nu rămân doar în sfera pur teoretică, o să vă dau un exemplu din ceea ce în aceste zile a dus la multe frământări în Uniune, de politica agricolă comună.

Deciziile referitoare la politica agricolă comună s-au luat în 2020, înainte de pandemie. Nota bene: suntem în 2024. Oare de ce a fost nevoie să avem după patru ani proteste masive ale fermierilor în toată Uniunea Europeană, aproape, ca să ne dăm seama că unele concepte trebuie rediscutate? Patru ani ne-a luat ca să ne dăm seama, după proteste masive, că anumite lucruri trebuie rediscutate cu fermierii. Este doar un exemplu cum de multe ori suntem prea departe de interesele oamenilor, pe care până la urmă vrem să-i ajutăm să își facă treaba.

Pe de altă parte, sunt, fără îndoială, și chestiuni strategice legate de conceptul de Uniune Europeană, de care trebuie să ne ocupăm cu cât mai repede, cu atât mai bine. Funcționarea Uniunii în interior trebuie să devină mai eficientă, mai fluidă, mai rapidă. Deci, arhitectura Uniunii trebuie îmbunătățită. Uniunea trebuie să se extindă – asta este opinia mea. Este nevoie să includem Moldova, Ucraina, Balcanii de Vest. Ei vor să fie parte din Uniune, noi vrem să fie cu noi. De ce durează pentru unii deja de 20 de ani aceste discuții?

Deci trebuie să fim și aici mai hotărâți, mai aplicați. Sunt pe lângă asta și multe alte probleme care trebuie rezolvate urgent: climă, mediu, competitivitate și multe alte chestiuni. Pe unele le voi menționa și în plen.

Alegerile vor avea loc toate în acest an. Patru rânduri de alegeri este foarte mult, care cu care se pot comasa în mod legal, corect și constituțional va elucida guvernul și coaliția de guvernare. Eu nu sunt împotriva unor comasări de alegeri. Dacă se face bine, dacă se organizează din timp și se anunță, este o metodă de a reduce numărul de scrutine, mai mult altădată.

Jurnalist: Invariabil alegerile pentru Parlamentul European în acest an vor declanșa un alt proces de numire în funcțiile chiar instituțiilor UE. Luați în considerare, după ultimul mandat prezidențial, să vă continuați cariera politică într-o altă funcție la nivel european?

Președintele României: În ce mă privește pe mine, nu cred că este momentul să fac speculații. Sunt Președintele României, sunt membru în Consiliul European, unde după alegerile europene se vor discuta toate aceste poziții, dar în ce privește a doua parte a întrebării, am o opinie foarte clară și îi mulțumesc doamnei Președinte că s-a exprimat foarte elegant. După părerea mea, ar fi inadmisibil ca nicio poziție să nu fie ocupată de o persoană din noile state membre, adică din partea de est. Eu cred că în 2019 s-a greșit, toate pozițiile relevante au fost ocupate de persoane foarte competente, deci nu asta e discuția, din vechea Europă și este unul din motivele pentru care foarte mulți est-europeni se consideră puțin lăsați deoparte. Este o eroare și sper că de data aceasta eroarea să nu se mai producă. Ar fi bine pentru Uniune să se înțeleagă că alegerea pentru leadership trebuie să se facă și ținând cont de criteriul regional. Este bine să avem persoane din vechea Europă, din est, este bine să fie din nord, din sud. Aceste chestiuni nu trebuie niciodată neglijate, fiindcă ele ar adânci niște falii care preferăm noi să fie închise.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.