171676 – 28032024 – Statele membre au ajuns miercuri seara la un acord pentru extinderea până în iunie 2025 a comerțului liber cu Ucraina.
Negocierile sunt un compromis care întărește poziția UE față de Ucraina căreia exporturile agricole îi aduc un flux esențial de venituri.
Extinderea regimului special va include mai multe garanții asupra produselor considerate „sensibile”: carne de pasăre, ouă, zahăr, ovăz, porumb, crupe și miere, care vor fi taxate dacă voluleme lor vor depăși volumele medii din ultimii ani.
Acordul va permite, de asemenea, statelor membre să aplice „măsuri de remediere” în caz de dezechilibre ale pieței, un termen vag care însă deschide ușa pentru interdicții la nivel național.
Se estimează că modificările vor face ca Ucraina să piardă aproximativ 330 de milioane de euro pe an.
Prevederile întărite apar pe fondul protestelor fermierilor din Europa. Deși opoziția față de importurile ucrainene ieftine a venit inițial din țările vecine din Europa de Est, și anume Polonia, Ungaria și Slovacia, s-a extins treptat în Franța, care a trecut de la o poziție expansivă la una restrictivă asupra dezbaterii.
De asemenea, Italia și Austria și-au schimbat atitudinea față de tabăra poloneză, complicând și mai mult aritmetica. De cealaltă parte a sălii, Germania, Olanda și statele baltice, printre altele, au rezistat presiunii.
Responsabilitatea de a ieși din impas a revenit Belgiei, actuala deținătoare a președinției rotative a Consiliului. Belgia a prezentat un nou text de compromis miercuri dimineață.
„Ambasadorii au convenit asupra unui nou compromis pentru extinderea măsurilor comerciale (ATM) pentru Ucraina, asigurarea unei abordări echilibrate între sprijinul pentru Ucraina și protecția piețelor agricole din UE”, a anunțat președinția belgiană pe rețelele sociale.
Acesta a adăugat că textul va fi prezentat Parlamentului European pentru o rezoluție „rapidă”.
O dispută fără sfârșit
Din punct de vedere istoric, Ucraina a fost unul dintre cei mai importanți exportatori mondiali de ulei de floarea soarelui, orz, porumb și grâu. Războiul cu Rusia și blocarea ulterioară a Mării Negre au împiedicat grav capacitatea țării de a-și menține exporturile.
În iunie 2022, UE a ridicat toate tarifele și cotele rămase la importurile ucrainene pentru a facilita tranzitul pe rute terestre și pentru a-i asigura veniturile.
Dar regimul special a dus la o creștere a cerealelor ucrainene în țările învecinate, declanșând proteste din partea fermierilor locali, care s-au trezit că rămân cu marfa în hambare din cauza prețurilor mai mici precaticate de Ucraina.
Disputa a atins punctul de fierbere în aprilie 2023, când Polonia, Ungaria și Slovacia au interzis peste noapte o serie de produse agricole provenite din Ucraina. România și Bulgaria au avertizat imediat că vor urma exemplul.
CE a ripostat, denunțând interdicțiile ca inacceptabile, ilegale și contrare spiritului de solidaritate european. Un grup de 12 țări, inclusiv Germania, Franța, Țările de Jos, Belgia și Austria, au declarat într-o scrisoare comună că integritatea pieței unice este în pericol.
Confruntarea s-a desfășurat timp de mai multe luni și au existat mai multe încercări de rezolvare a situației pe cale diplomatică.
În ianuarie, CE a prezentat o propunere de prelungire a schemei de liber schimb până în iunie 2025, dar cu modificări semnificative, inclusiv cu „măsuri de remediere” împotriva perturbărilor din unul sau mai multe state membre.
Executivul european a prezentat, de asemenea, o nouă garanție pentru a ține sub control cele mai „sensibile produse” provenite din Ucraina – carnea de pasăre, ouăle și zahărul. Dacă aceste volume de import cresc peste nivelurile din 2022 și 2023, ca frână de urgență, vor fi reintroduse, automat, tarifele de dinainte de război.
În urma negocierilor dintre Consiliu și Parlament, săptămâna trecută s-a convenit completarea acordului prin introducerea de noi produse pe lista „produselor sensibile” – ovăz, porumb, crupe și miere.
De asemenea, a fost scurtat de la 21 la 14 zile, termenul în care pot fi reintroduse taxele vamale.
Comisia se angajează să „îmbunătățească” monitorizarea grâului și a altor cereale pentru a detecta cazurile de tulburări ale pieței, ceea ce poate justifica „măsuri de remediere”.
Amendamentele, însă, nu au reușit să satisfacă cerințele Poloniei, Franței și ale aliaților acestora, care cerut și introducerea grâului pe această listă și luarea în calcul a anului 2021 ca perioadă de referință în calculul volumelor pentru reintroducerea taxelor vamale.
Acest lucru a determinat prăbușirea acordului provizoriu în aceeași zi în care a fost anunțat, stârnind temeri de blocaj prelungit.
Compromisul de miercuri exclude grâul din catalogul „produse sensibile”, dar extinde perioada de referință până în al doilea semestru al anului 2021, adăugând 86 de milioane de euro celor 240 de milioane de euro prevăzute în propunerea inițială a Comisiei.
Acordul trebuie negociat cu Parlamentul și ratificat de colegislatori, ceea ce înseamnă că nu poate fi exclusă o nouă surpriză de ultim moment.
Dacă în cele din urmă va fi aprobată, extinderea liberului schimb va fi ultima. În timpul unui summit de săptămâna trecută de la Bruxelles, liderii UE au însărcinat Comisia să „pregătească o soluție în cadrul Acordului UE-Ucraina”, în vigoare din 2017.
