172258 – 30052024 – Potrivit unui nou Eurobarometru privind „Atitudinea europenilor față de mediu”, peste trei sferturi dintre europeni afirmă că problemele de mediu au un impact direct asupra vieții lor de zi cu zi și asupra sănătății lor, în special în Spania, Grecia, Cipru, Malta, Portugalia și Italia, unde există o îngrijorare puternică. De asemenea, mai mult de patru din cinci respondenți recunosc că legislația UE în domeniul mediului este necesară pentru a proteja mediul în țara lor. Aceste rezultate sunt aproape identice cu cele de la ultimul sondaj, realizat în 2019. Cetățenii sunt preocupați și de costurile poluării. 92% dintre europeni spun că companiile ar trebui să plătească pentru costurile curățirii poluării, în timp ce 74% sunt de acord că autoritățile publice ar trebui să plătească pentru costuri.
Sondajul arată că cetățenii consideră că promovarea economiei circulare este cea mai eficientă modalitate de abordare a problemelor de mediu în 11 state membre, urmată de refacerea naturii (considerată cea mai importantă în Grecia, Portugalia, Spania, Estonia, Cipru și Bulgaria).
În general există o disponibilitate pentru un comportament mai sustenabil al consumatorilor, aproape șase din zece respondenți dispuși să plătească mai mult pentru produse durabile care sunt mai ușor de reparat, reciclabile și/sau produse într-un mod durabil din punct de vedere ecologic. Ca parte a unei economii mai circulare, cetățenii susțin reducerea cantității de deșeuri prin sortarea lor corectă pentru reciclare și utilizarea ambalajelor reutilizabile.
Sondajul ilustrează, de asemenea, îngrijorarea cetățenilor cu privire la poluare și la deficitul de apă, sprijinul pentru economia circulară și refacerea naturii, precum și conștientizarea impactului substanțelor chimice nocive.
Percepții asupra problemelor legate de apă
Peste trei sferturi (78%) dintre europeni consideră că UE ar trebui să propună măsuri suplimentare pentru a aborda problemele legate de apă în Europa. În ceea ce privește substanțele chimice periculoase, peste jumătate dintre europeni (52%) consideră că nivelul real de protecție a sănătății umane și a mediului împotriva substanțelor chimice periculoase este prea scăzut și ar trebui crescut.
Când sunt întrebați despre principalele amenințări legate de problemele legate de apă în țara lor, majoritatea respondenților menționează poluare, urmată de consumul excesiv și risipa de apă.
La întrebarea dacă statele fac în prezent suficient pentru folosirea eficientă a apei, majoritatea respondenților au răspuns negativ.
Mai mult de patru din cinci respondenți (84%) sunt îngrijorați de impactul substanțelor chimice dăunătoare prezente în produsele de zi cu zi asupra sănătății lor, în timp ce o proporție similară (84%) sunt îngrijorate de impactul unor astfel de substanțe chimice asupra mediului. 72% dintre europeni declară, de asemenea, că țin cont de siguranța chimică a produselor atunci când fac achiziții. 72% dintre europeni declară, de asemenea, că țin cont de siguranța chimică a produselor atunci când fac achiziții. Peste jumătate dintre europeni (52%) consideră că nivelul real de protecție a sănătății umane și a mediului împotriva substanțelor chimice nocive este prea scăzut și ar trebui crescut.
România
În ceea ce privește România, 29% dintre respondenți sunt total de acord că legislația pentru protejarea mediului este necesară, iar 42% – de acord. De asemenea, 25% sunt total de acord că UE ar trebui să ajute țările din afara UE să își îmbunătățească standardele de mediu, iar 45% – de acord.
Pentru români, acțiunile care ar trebui să fie, cu prioritate, în atenția UE sunt refacerea naturii pentru a compensa daunele cauzate de activitățile umane (48%, cu 3% mai mult decât media europeană), întărirea normelor de conservare a naturii și asigurarea respectării acestora, extinderea zonelor protejate și mai buna informare a cetățenilor cu privire la importanța naturii (fiecare cu câte 38%) și protejarea naturii atunci când sunt planificate noi lucrări de dezvoltare sau infrastructură (33%).
În ceea ce privește periculozitatea deșeurilor pentru mediu, 62% dintre români pun pe primul loc plasticul, urmat de deșeurile chimice (42%), risipa de alimente (31%), deșeurile electronice (26%) și bateriile (19%) și deșeurile textile (17%).
Comparativ cu media europenilor, mai puțin de 50% dintre români și-au declarat disponibilitatea de a plăti mai mult pe produse de mobilier, textile sau dispozitive electronice mai ecologice.
Pentru reducerea cantității de deșeuri, românii sunt deschiși către sortare (50%), cumpărarea unor produse minim ambalate (43%), refolosirea ambalajelor (42%) și cumpărarea unor produse cu ambalaje reciclate (36%), toate aceste valori fiind inferioare mediei europene.
