172369 – 11062024 – Rezultate provizorii în România la alegerile pentru Parlamentul European arată că Alianța PSD – PNL (Partidul Social Democrat, Partidul Național Liberal) a obținut 48,70%, AUR (Alianța pentru Unirea Românilor, Partidul Național Conservator Român, Partidul Români pentru România) – 14,90%, Alianța Dreapta Unită (ISR, PMP Forța Dreptei) – 8,58%, UDMR – 6,63 %. Alte partide – 9,44%. Surpriza acestor alegeri este SOS România care cu 5,04% trece pragul electoral necesar accederii în PE. De asemenea, și candidatul independent Nicolae Ștefănuță obține un scor care îi asigură intrarea în viitorul Parlament European – 3,04%.
În funcție de grupul politic, PSD are, în acest moment, 11 mandate, care vor merge către S&D, PNL – 11 mandate, care vor merge către PPE, două mandate vor merge către Grupul Renew Europe, câte un mandat către Alianța Liberă Europeană (Grupul Verzilor) și Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (CRE), iar 7 mandate sunt ale deputaților nou-aleși care nu fac parte din niciun grup politic al Parlamentului care își încheie mandatul.
Rezultatele provizorii de până acum arată că, în pofida avansului obținut de extrema dreaptă, în țări precum Franța, Austria sau Germania, PPE, S&D și Renew rămân cele mai mari grupuri politice și că ecologiștii pierd teren.
După finalizarea întregului proces electoral, țările UE trebuie să notifice Parlamentului European numele deputaților nou-aleși. Înainte de preluarea mandatului, aceștia trebuie să declare în scris că nu dețin vreo funcție incompatibilă cu cea de deputat în Parlamentul European, declarații care vor fi verificate de Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului.
Prima sesiune plenară a noii legislaturi va avea loc din 16 în 19 iulie la Strasbourg.
Înaintea acestei sesiuni, deputații nou-aleși vor forma grupuri potrivit opțiunilor și intereselor politice proprii.
În prima sesiune plenară, Parlamentul va alege, prin vot secret, noul președinte (un mandat de doi ani și jumătate, care poate fi reînnoit), vicepreședinții și chestorii, și va decide asupra numărului de eurodeputați care vor forma fiecare comisie parlamentară.
Ulterior, europarlamentarii vor vota pentru alegerea unui nou președinte al Comisiei Europene, apoi, în urma unor audieri publice, vor evalua candidații propuși pentru funcțiile de comisari. Pentru a putea să-și înceapă mandatul, noua Comisie va trebui să întrunească aprobarea Parlamentului printr-un vot în plen.
Între timp, deputații europeni vor relua examinarea și modificarea legislației, vor examina activitatea altor instituții ale UE și vor dezbate chestiuni de actualitate.
Un moment important pentru viitorul UE este nominalizarea viitorului șef al Comisiei Europene.
Votul pentru componența comisiei va fi dat, cel mai probabil după vacanța de vară, în septembrie. În paralel, statele și Consiliul European negociază nominalizarea președintelui comisiei, pe care îl vor propune alături de restul comisarilor nominalizați de statele membre.
Procedurile se vor încheia cel mai devreme în octombrie, când noua Comisie Europeană își va începe mandatul de cinci ani.
