114660 – 15112012 – Secretarul de stat pentru afaceri strategice Bogdan Aurescu a avut, la 14 noiembrie 2012, o întrevedere cu Preşedintele Curţii Internaţionale de Justiţie, judecătorul Peter Tomka, precum şi o întâlnire cu Philippe Couvreur,
grefierul-şef al CIJ. Întâlnirile au avut loc la Palatul Păcii din Haga, sediul CIJ, în contextul participării diplomatului român la cea de-a XI-a sesiune a Adunării Statelor Părţi la Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale.
În cadrul discuţiilor, secretarul de stat a evocat experienţa pozitivă recentă a României în cadrul procedurilor din faţa CIJ, în cazul Delimitarea maritimă în Marea Neagră (România c. Ucraina), finalizat la 3 februarie 2009 cu o soluţie, adoptată cu unanimitate de către judecătorii CIJ, care a acordat României 79,34% din suprafaţa în dispută de cca. 12200 km², adică 9700 km² de platou continental şi zonă economică exclusivă. Bogdan Aurescu a reiterat ataşamentul deosebit al României pentru dreptul internaţional, pe care statul român îl consideră ca făcând parte din nucleul esenţial al politicii sale externe.
În acest context, demnitarul român a prezentat iniţiativa recentă a României, anunţată de ministrul român al de Externe, Titus Corlăţean, cu prilejul recentei reuniuni la nivel înalt care a avut loc cu ocazia Adunării Generale ONU, privind „Supremaţia Dreptului (Rule of Law) la Nivel Naţional şi Internaţional”, privind declanşarea unei dezbateri publice interne asupra acceptării de către România a jurisdicţiei obligatorii a CIJ, în baza art. 36 din Statutul Curţii. Cu această ocazie, Bogdan Aurescu a înmânat Preşedintelui CIJ invitaţia de a participa, în cursul anului viitor, la o Conferinţă pe această temă, care va fi organizată la Bucureşti ca parte a acestei dezbateri publice.
De asemenea, discuţiile cu grefierul-şef al CIJ au reliefat aprecierea de care se bucură România pentru susţinerea valorilor dreptului internaţional. Grefierul-şef al CIJ a evaluat pozitiv intenţia României de a examina posibilitatea acceptării jurisdicţiei CIJ, amintind faptul că în perioada interbelică statul român acceptase competenţa obligatorie a Curţii Permanente de Justiţie Internaţională, precursoarea CIJ. Totodată, a acceptat invitaţia de a efectua o vizită la Bucureşti anul viitor.
Întrevederile au constituit, în egală măsură, un prilej pentru a marca implinirea, în acest an, a 130 de ani de la naşterea ilustrului diplomat şi jurist român Nicolae Titulescu, prin depunerea de flori, de către secretarul de stat român, în prezenţa Preşedintelui CIJ, la efigia în bronz a lui Nicolae Titulescu din curtea Palatul Păcii din Haga. „Trebuie permanent reamintit faptul că Nicolae Titulescu a adus o contribuţie esenţială la dezvoltarea dreptului internaţional, fie că vorbim despre analizele sale remarcabile despre conceptul de suveranitate, fundamental pentru dreptul internaţional, sau despre aportul său la combaterea folosirii forţei, prin elaborarea Convenţiilor privind definirea agresiunii de la Londra, din 1933 („Convenţiile Titulescu-Litvinov”), ori despre contribuţia sa la crearea formatelor de cooperare regională, prin Mica Înţelegere din 1933 şi Înţelegerea Balcanică din 1934, sau despre conceptul „spiritualizării frontierelor”, lansat de Titulescu şi care poate fi considerat precursorul antebelic al ideii ce a stat mai târziu la baza spaţiului Schengen”, a declarat, cu acest prilej, secretarul de stat Bogdan Aurescu.
Preşedintele CIJ, Peter Tomka, a apreciat în mod deosebit personalitatea lui Titulescu, arătând că CIJ este onorată să găzduiască efigia sa în apropierea Palatului Păcii, şi a amintit contribuţiile importante şi constante, în timp, ale românilor şi României la dezvoltarea instituţiilor şi conceptelor fundamentale ale dreptului internaţional.
Cu prilejul ceremoniei, a fost inaugurată o nouă inscripţie conţinând fragmentul unui discurs rostit de N. Titulescu în anul 1937, la Bratislava: „(…) numai în ziua în care dreptul va străluci ca un răsărit de soare în sufletul tuturor oamenilor, ca o directivă care călăuzeşte, ca un imperativ categoric care se impune, ca o autosupunere care se confundă cu libertatea organizată, omenirea va fi salvată pentru că în pacea creată de ordinea juridică omul îşi va putea împlini destinul său (…)”.
Curtea Internaţională de Justiţie, cu sediul la Haga, este organul principal judiciar al ONU şi una dintre cele mai prestigioase, importante şi respectate instanţe internaţionale. A fost înfiinţată în 1945, în baza Cartei ONU. Statutul CIJ dezvoltă anumite principii generale reglementate de articolul XIV din Cartă şi face parte integrantă din Cartă. CIJ este compusă din 15 judecători aleşi pentru termene de nouă ani de către Consiliul de Securitate şi Adunarea Generală a ONU. – www.promptmedia.ro
