93608 – 06092010 – Conform poziţiilor oficiale exprimate de către reprezentanţii statului francez, din raţiuni de ordine publică, situaţie ilegală şi sarcină excesivă asupra sistemului de asistenţă socială, Franţa a început în ultima lună demolarea taberelor ilegale ale romilor şi a trimis înapoi în propria ţară 977 de romi, în special spre România, prin ceea ce Franţa, dar şi Guvernul Român numesc «întoarceri voluntare», iar Centrul de Resurse Juridice (CRJ) numeşte «expulzări colective». Pentru a se asigura că romii nu se vor întoarce în Franţa şi vor cere din nou cei 300 de euro pe care autorităţile franceze îi numesc «ajutor umanitar», iar CRJ îi numeşte «mită forţată pentru a renunţa la propriile drepturi», romii trimişi în România, conform declaraţiilor Ministrului de Interne francez, vor fi amprentaţi.
De ce a încălcat Guvernul francez legislaţia europeană ? – Conform Directivei 2004/38/CE privind dreptul la liberă circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre pentru cetăţenii Uniunii şi membrii familiilor acestora : 1. pentru ca unui cetăţean european să-i fie restricţionată libertatea de circulaţie şi şedere pe teritoriul unui stat membru UE din raţiuni de ordine publică, persoana în cauză trebuie să reprezinte o ameninţare reală, prezentă şi suficient de gravă la adresa unui interes fundamental al societăţii, iar consideraţii de prevenţie generală nu pot fi luate în considerare. (Art. 27, 2) ; 2. o decizie de expulzare, care trebuie să se bazeze strict pe comportamentul individual al persoanei în cauză, trebuie notificată acesteia alături de informarea asupra căilor de atac şi a instanţei competente. Doar în cazuri extreme, părăsirea teritoriului poate fi impusă într-o perioadă mai scurtă de 30 de zile. (Art 30) ; 3. recurgerea la sistemul de asistenţă socială al statului membru gazdă nu poate determina în mod automat expulzarea. (Art. 14, 3) ; 4. o măsură de expulzare nu poate fi adoptată dacă persoana în cauză poate dovedi că este în căutarea unui loc de muncă şi că are şanse reale de a fi angajată. (Art. 14, 4, b)
Referitor la amprentarea cetăţenilor europeni, reprezentanţii CRJ susţin că aceasta încalcă Directiva 2000/43/CE cu privire la implementarea principiului tratamentului egal între persoane indiferent de originea rasiala sau etnica. Parlamentul European califică acest tip de măsură în Rezoluţia din 10 iulie 2008 cu privire la referendumul romilor în baza etniei din Italia drept «un act de discriminare directă în baza rasei şi a originii etnice, interzise prin Art. 14 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi, mai mult decât atât, un act de discriminare între cetăţenii europeni de origine romă şi alţi cetăţeni care nu sunt presupuşi a se supune unor astfel de proceduri».
Ce face Comisia Europeană? – CRJ remarcă faptul că i-a luat Comisiei Europene, gardianul tratatelor şi al legislaţiei europene (Cf. Art. 258 al Tratatului consolidat al UE) o lună ca să racţioneze la măsurile Franţei în flagrantă contradicţie cu directivele europene, mai precis, să înceapă a analiza dacă acţiunile Franţei respectă, “pe de-a întregul”, legislaţia europeană. În declaraţia sa din 25 august 2010, comisarul Viviane Reding, vice-presedinta Comisiei şi Comisar pe Justiţie, Drepturi Fundamentale şi Cetăţenie, consideră că “avem nevoie, în mod particular, să abordăm cauzele primare care-i determină pe romi să-şi abandoneze casele şi să se mişte peste graniţe”.
CRJ întreabă retoric “de când anume este Comisia interesată de ce anume cetăţenii europeni îşi exercită dreptul la cetăţenie europeană. Din câte ştiam, ideea libertăţii de mişcare şi de căutare a destinului şi-a oportunităţii acolo unde acestea există în spaţiul european, a stat la baza dezvoltării economice a multor state care astăzi sunt printre cele mai dezvoltate din Uniune”.
De asemenea, comisarul Reding oferă oficiile Comisiei ca intermediar între state într-o eventuală discuţie asupra situaţiei romilor în Europa. “Din nou, ne întrebăm de când anume Comisia a devenit, în interpretarea doamnei Reding, un actor fără responsabilităţi şi autoritate în edificiul instituţional european, atunci când vine vorba despre populaţia romă cu cetăţenie est-europeană”, spun reprezentanţii CRJ.
Ce anume face statul român ? – „Atitudinea Franţei la adresa cetăţenilor români şi implicit a României este una ofensatoare. Intrebări retorice de tipul <Ar trebui ca Franţa să primească toată mizeria lumii?>, în contextul discuţiei despre romii români nu reprezintă doar o pată pe drapelul francez, ci mai ales o ofensă fără precedent la adresa statului român. Până în prezent însă, reprezentanţii statului român, ai Ministerului Afacerilor Externe cu precădere, nu au condamnat ferm acţiunile Franţei. Declaraţii de intenţie, cu aplicare viitoare, conform cărora România nu va accepta discriminarea şi încălcarea drepturilor cetăţenilor români nu sunt acceptabile atunci când încălcarea s-a produs deja. Argumente înaintate de către un reprezentant al Guvernului României, presupuse în interesul României, conform cărora «faptul că niciunul dintre cei 500 de repatriaţi de până acum nu a avut cazier în România sau în Franţa, înseamnă că – plecând de la discursul securitar al părţii franceze – de fapt aceste îndepărtări de pe teritoriul francez se fac sub suspiciunea de comitere în viitor a unor infracţiuni, deci cu încălcarea prezumţiei de nevinovăţie», sugerează mai degrabă o încercare de apărare a intereselor Franţei în chestiune, decât ale României. Dincolo de faptul că, în exemplul descris, prezumţia de nevinovăţie este gresit invocată, neexistând un caz, ci o măsură abuzivă în afara vreunei proceduri legale pe o motivaţie rasistă, înţelegem din acest argument că, dacă persoanele repatriate ar fi avut condamnări anterioare, repatrierea ar fi putut fi justificată. Nu ne putem explica altfel faptul că reprezentantul Guvernului României nu stie că Directiva 38 prevede că măsurile luate din raţiuni de ordine publică nu pot fi justificate de condamnări anterioare în sine (Art 27, 2 ) si prin urmare, nu invocă acest lucru în interesul României. De asemenea, o solicitare adresată Comisiei Europene de către reprezentantul Guvernului României de a investiga dacă măsurile franceze sunt în conformitate cu legislaţia europeană venită la câteva zile după ce Comisia anunţase deja că va demara această acţiune de verificare, pune din nou, statul român, în ridicol, arătând lipsa de informare pe subiect. Mai mult decât atât, autorităţile statului român cooperează cu cele ale statului francez pentru «repatrierea voluntară a romilor» si par a fi mai degraba preocupate ca relaţia bilaterală româno-franceză să nu fie în niciun fel deteriorată, decât să apere onoarea României apărând cetăţenii români deveniţi, din cetăţeni europeni, migranţi pentru statul francez, dar se pare, şi pentru statul român, si expulzaţi fără drept de apel”, conchid reprezentanţii CRJ. www.promptmedia.ro
