Acasă Uncategorized Bucureşti: Peste 400.000 de români îşi sărbătoresc la 27 decembrie onomastica

Bucureşti: Peste 400.000 de români îşi sărbătoresc la 27 decembrie onomastica

DISTRIBUIȚI

96963 – 27122010 – Peste 400.000 de români îşi sărbătoresc luni, 27 decembrie, onomastica de Sfântul Apostol, Întâiul Mucenic şi Arhidiacon Ştefan, în cea de a treia zi a Crăciunului. Din cei 417.516 de români sărbătoriţi, 310.428 sunt bărbaţi, iar 107.088 sunt femei. Statisticile existente la nivelul Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date arată că majoritatea românilor care îl au ca patron spiritual pe Sfântul Ştefan, respectiv 262.848 de persoane, poartă numele de Ştefan, alţi 33.295 Istvan, iar 8.809 Fănel, De asemenea, alte 3.131 poartă numele Ştefănel, 1.758 de persoane răspund la numele Ştefănuţ şi alţi 587 –  Fane. Numele Sfântului Ştefan, cel dintâi mucenic al creştinătăţii, este purtat şi de 107.088 de femei, dintre acestea 72.995 purtând

 numele Ştefania, 23.325 – Ştefana şi 9.373 – Fănica. Potrivit statisticilor existente, alte 1.042 de femei poartă numele Fănuţa şi  353 – Fana.

 

Din anul 560, osemintele sale se află în cripta bisericii “San Lorenzo fuori le Mura” din Roma – Canonizat ca sfânt al Bisericii Catolice în 1038, de Papa Grigore al VII-lea, diaconul devine primul sfânt comun al celor două biserici, catolică şi ortodoxă, după ce în 2000 a fost canonizat și de Biserica Ortodoxă. Apostolii au ales şapte bărbaţi “plini de Duh Sfânt şi de înţelepciune” care au slujit în cadrul slujbelor religioase, iar în fruntea celor şapte diaconi a fost ales Sfântul Ştefan. Potrivit tradiţiei iconografică, acesta era tânăr, frumos, cu un suflet deosebit. Profund, bun orator și un remarcabil psiholog, Sfântul Ştefan era înzestrat cu un sentiment religios excepţional de cald şi de puternic. Rar puteai întâlni un suflet atât de delicat pentru un om cu o personalitate atât de puternică. Consecvent, ceea ce rostea prin cuvân îndeplinea prin faptă. Sfântul Ștefan l-a cunoscut bine pe Hristos, iar şcoala şi-a făcut-o la picioarele Mântuitorului. Datorită credinţei sale, Sfântul a putut săvârşi minuni şi semne mari. A predicat învăţăturile lui Iisus şi a atras atenţia fariseilor, astfel că a fost condamnat la moarte, prin uciderea cu pietre, de autoritățile iudaice din Ierusalim, fiind primul martir creştin. În faţa Sinedriului şi-a manifestat credinţa prin rugăciune, căci şi sub loviturile primite el se ruga: “Doamne Iisuse primeşte duhul meu: şi, îngenunchind, a strigat cu glas mare: Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta!” (Faptele Apostolilor VII, 59-60).

Împotriva acuzaţiilor de blasfemie la adresa lui Moise şi a lui Dumnezeu, Sfântul s-a apărat printr-un lung discurs la adresa celor care îi doreau moartea. “Cum au fost părinţii voştri aşa sunteţi şi voi! Pe care dintre prooroci nu i-au prigonit părinţii voştri şi au ucis pe cei care au vestit mai dinainte sosirea Celui Drept ai Cărui vânzători şi ucigaşi v-aţi făcut voi acum. Voi care aţi primit Legea întru rânduieli de la îngeri şi n-aţi păzit-o!” (Faptele Apostolilor VII, 51-53).

Privilegiu unic al Sfântului Ştefan, care a primit sfânta mucenicie, seamănă izbitor cu drama de pe Golgota. El stă în fruntea nenumăraţilor martiri care au mărturisit credinţa din Hristos ca fiu al lui Dumnezeu. Se spune că, în timp ce în el se aruncau pietre, ceva mai departe priveau, dându-i puterea de a suferi cu demnitate acest martiriu, Maica Domnului, însoţită de Sfântul Ioan. “O, cât îi era de dulce moartea, Sfântului, celui dintâi mucenic, cu toate că se afla într-acea crudă ucidere cu pietre – căci privea la patimile lui din înălţimile cereşti, prea dulcele Iisus – iar din dealurile pământeşti, prea dulcea Mamă, împreună cu iubitul ucenic”.

Pe colina de la capătul Văii Iosafat, la biserica ridicată în cinstea Sfântului Ştefan, vin şi se roagă creştini din toată lumea. Iar în apropierea bisericii se află una dintre cele şapte porţi ale cetăţii, cu numele Sfântului, poarta prin care a fost scos din cetate şi ucis cu pietre. Credincioşii bisericii noastre au un cult deosebit pentru Sfântul Ştefan. Numeroase biserici au ca hram pe Sfântul Ştefan, iar creştinii, atât bărbaţi, cât şi femei, poartă cu mare cinste numele Sfântului. Din anul 560, osemintele sale se află în cripta bisericii “San Lorenzo fuori le Mura” din Roma. – www.promptmedia.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.