100317 – 20042011 – În decursul deceniului trecut, ţările UE şi-au îmbunătăţit sistemele de învăţământ în domenii-cheie, dar au îndeplinit doar unul dintre cei cinci indicatori de referinţă stabiliţi pentru 2010, conform noului raport al Comisiei Europene privind progresele înregistrate în învăţământ şi formare, dat publicităţii. UE a reuşit să-şi îndeplinească obiectivul de a creşte numărul de absolvenţi de discipline matematice, ştiinţifice şi tehnologice, printr-o creştere de 37% din 2000 – depăşind cu uşurinţă obiectivul de 15%. S-au înregistrat progrese semnificative, dar insuficiente, în ceea ce priveşte reducerea ratei de abandon şcolar, creşterea numărului de elevi absolvenţi de învăţământ secundar superior, îmbunătăţirea competenţelor de citire, precum şi în creşterea procentajului adulţilor care participă la învăţământ sau formare. Pentru o defalcare detaliată a cifrelor pentru fiecare ţară, a se vedea anexa de mai jos. Strategia Europa 2020 pentru ocuparea forţei de muncă şi creştere economică păstrează obiectivul de reducere a abandonului şcolar sub 10%, precum şi cel de creştere a procentajului de absolvenţi la cel puţin 40%.
Androulla Vassiliou, comisar pentru educaţie, cultură, multilingvism şi tineret, a afirmat: „Vestea bună este că nivelul educaţiei în Europa a crescut considerabil. Mai mulţi tineri absolvă învăţământul secundar şi pe cel superior decât acum zece ani. Dar fenomenul de părăsire timpurie a şcolii continuă să reprezinte o problemă care afectează un tânăr din şapte în Uniunea Europeană şi unul din cinci elevi are în continuare competenţe reduse de citire la vârsta de 15 ani. Iată de ce învăţământul şi formarea se numără printre obiectivele esenţiale ale strategiei Europa 2020. Avem nevoie de eforturi suplimentare din partea statelor membre pentru a ne îndeplini obiectivele comune europene.”
Comisarul cere cu fermitate statelor membre să nu opereze reduceri în bugetele de învăţământ, chiar dacă se confruntă cu constrângeri din cauza crizei economice. „Cheltuielile cu învăţământul reprezintă o investiţie bună pentru crearea de locuri de muncă şi creştere economică şi, pe termen lung, se autodecontează. Dar într-o perioadă de presiuni bugetare trebuie să ne asigurăm şi că resursele se utilizează cu maximă eficienţă posibilă,” a adăugat ea.
Cinci indicatori de referinţă în materie de învăţământ pentru 2020 – În 2009, miniştrii învăţământului din UE au convenit asupra a cinci indicatori de referinţă în materie de învăţământ şi formare de îndeplinit până în 2020: 1. rata de părăsire timpurie a şcolii şi cursurilor de formare trebuie să fie mai mică de 10 % (ţinând cont de rata actuală de 14,4 %, acest lucru ar însemna cel puţin 1,7 milioane de abandonuri şcolare în minus); 2. procentajul persoanelor în vârstă de 30-34 de ani cu educaţie terţiară ar trebui să fie de cel puţin 40 % (la rata actuală de 32,3 %, acest lucru ar însemna 2,6 milioane de absolvenţi în plus); 3. cel puţin 95% dintre copiii cu vârsta între patru ani şi cea de începere a învăţământului primar obligatoriu ar trebui să beneficieze de sistemele de educaţie destinate copiilor de vârstă mică (în prezent, procentajul fiind de 92,3%, atingerea acestui obiectiv ar însemna peste 250.000 de copii de vârstă mică în plus în învăţământ); 4. procentajul tinerilor în vârstă de 15 ani cu competenţe insuficiente în materie de citire, matematică şi ştiinţe ar trebui să fie mai mic de 15% (de la aproximativ 20% în prezent, pentru toate cele trei – atingerea obiectivului ar însemna o scădere cu 250.000 a numărului de tineri cu nivel scăzut al competenţelor în materie de educaţie); 5. o medie de cel puţin 15 adulţi (grupa de vârstă 25-64 ani) ar trebui să participe în sistemul de educaţie permanentă (actualul procent este de 9,3% – atingerea obiectivului ar însemna încă 15 milioane de adulţi în sistemul de învăţământ şi formare).
Raport anual privind progresele înregistrate în atingerea indicatorilor de referinţă – În raportul său anual privind indicii şi indicatorii de referinţă, Comisia analizează performanţa statelor membre în îndeplinirea acestor obiective, reexaminând, în acelaşi timp, modul în care ţările au evoluat în raport cu un set anterior de indicatori de referinţă convenit pentru 2010.
Rezultate-cheie – A. Indicatori de referinţă 2020: chiar dacă este prea devreme pentru proiecţii precise, tendinţele din trecut sugerează că majoritatea indicatorilor de referinţă pentru 2020 ar trebui să poată fi îndepliniţi dacă statele membre continuă să le acorde prioritate ridicată şi să investească eficient în educaţie şi formare. Aceasta se întâmplă mai ales în cazul celor două obiective principale legate de învăţământ, respectiv părăsirea timpurie a şcolii şi numărul de absolvenţi; B. Indicatori de referinţă 2010: ţările UE au înregistrat progrese, dar au atins doar obiectivul privind numărul de absolvenţi de discipline matematice, ştiinţifice şi tehnologice. (Datele complete pentru 2010 vor fi disponibile la începutul anului viitor); C. Participare şi nivel obţinut: începând cu 2000, participarea globală în sistemul de învăţământ a crescut, la fel şi nivelul de calificare al adulţilor. A crescut şi procentajul de copii în învăţământul preşcolar; D. Diferenţele între fete şi băieţi rămân semnificative, atât în ceea ce priveşte rezultatele, cât şi alegerea materiilor. De exemplu, fetele au rezultate mai bune decât băieţii la citire, iar în rândul băieţilor se înregistrează cele mai multe cazuri de părăsire timpurie a şcolii. Bărbaţii sunt mai mulţi decât femeile printre absolvenţii de discipline matematice, ştiinţifice şi tehnologice.
Raportul, care cuprinde toate statele membre UE plus Croaţia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Islanda, Turcia, Norvegia şi Liechtenstein, conţine sinteze şi statistici detaliate care identifică ţările cu performanţe peste sau sub media UE, precum şi pe cele care progresează sau rămân în urmă în comparaţie cu altele.
În săptămânile următoare, statele membre vor prezenta Comisiei programele lor naţionale de reformă, în care vor stabili obiective naţionale privind rata de părăsire timpurie a şcolii şi numărul de absolvenţi de învăţământ superior, explicând în ce fel doresc să îşi atingă obiectivele. Comisia va prezenta în curând noii indicatori de referinţă propuşi privind capacitatea de inserţie profesională şi mobilitatea în scop educaţional. – www.promptmedia.ro
