Acasă Uncategorized Bucureşti: Partidul Verde: Proiectul exploatării de la Roşia Montana nu este în...

Bucureşti: Partidul Verde: Proiectul exploatării de la Roşia Montana nu este în interesul României

DISTRIBUIȚI

100941 – 13052011 –  Obiectul declarat al proiectului exploatării de la Roşia Montana îl reprezintă o resursă neregenerabilă de importanţă strategică naţională, proprietatea statului român, a cărei soartă nu poate fi decisă numai de autorităţile locale, susţine Partidul Verde. “Analizând însă realitatea de la Roşia Montana, nu putem să ne raportăm strict la bogăţiile subsolului, pentru simplul motiv că patrimonial acestă zonă are o valoare imensă din perspectiva istoriei pe care o conservă în tot ceea ce a constituit intervenţia omului de-a lungul timpului, pe acest areal. Secol dupa secol, reprezintă în fapt un important capitol din istoria, continuitatea şi devenirea poporului român. Considerăm că orice activitate de exploatare care poate pune în pericol vieţi omeneşti şi calitatea mediului trebuie să fie precedată de studii de impact bazate pe o expertiză reală, nu dictate de interese pur economice de grup.

 

 

 

 

 

 

 Autorităţile dau dovadă de inconştienţă prin ignorarea sau omiterea elaborării de planuri pentru prevenirea şi combaterea dezastrelor. Inundaţiile gasesc mereu administraţia nepregatită. Care ar fi efectul unor inundaţii în zonele de lucru cu substanţe toxice conţinând cianuri? În privinţa proiectului Roşia Montana Gold Corporation, credem că s-au exprimat deja în mod tranşant mai multe instituţii publice, profesionişti în domeniu care prin rapoartele pe care le-au publicat şi-au arătat poziţia împotriva începerii acestui proiect de extracţie a aurului la Roşia Montana din toate punctele de vedere: economic, financiar, arheologic, dar mai ales de protecţia mediului. Partidul Verde consideră că aceste rapoarte sunt relevante pentru stoparea proiectului RMGC, având în vedere şi dezastrul ecologic fără precedent care este în curs la exploatarea minieră de argint a companiei Eti Silver din regiunea Kutahya in Turcia. Acolo, în ultimele zile şi al doilea dig al unui baraj format din trei diguri succesive a cedat. În spatele ultimului dig rămas în picioare se află 15 milioane de tone de deşeuri cu cianuri, care ar putea pune in pericol viata locuitorilor, dar si viata sub toate formele ei in zona calamitata. <<Activităţile miniere desfăşurate cu folosirea cianurii aduc mereu moarte, foamete şi sărăcie>>, se arată în comunicatul Uniunii Turce a Inginerilor şi Camerei Arhitecţilor. Ar trebui sa dea de gândit celor care vor să autorizeze exploatarea cu cianuri de la RM, pentru că şi în Turcia ca şi în Ungaria unde o deversare toxică de mai mică amploare a avut loc anul trecut, investitorii au dat iniţial garanţii privind securitatea în exploatare a iazurilor de decantare.  Preşedintele Camerei Inginerilor de Mediu Taşdemir Murat, apreciază: <<Consecinţele sunt greu de imaginat dacă şi ultimul dig cedează. Chiar şi o cantitate foarte mică de cianuri este mortală. Ce avem aici este de 125 de ori mai mult decât doza letală pentru oameni…Sute de oameni ar putea muri. Nu va mai fi nici agricultură. Acesta ar putea deveni unul dintre cele mai grave dezastre de mediu din lume.>> Dezastrul din Turcia ar putea avea o amploare de 25 de ori mai mare decât dezastrul de la iazul de decantare din Ungaria (Kolontar), iar efectele incomparabil mai grave dată fiind toxicitatea cianurilor. Mai aproape de noi, avem evenimentele recente din Ungaria, octombrie anul trecut: 10 vieţi omeneşti pierdute, 40 persoane spitalizate, mulţi cu arsuri chimice, cca 280 de proprietăţi distruse, împreună cu cca 800 hectare de teren agricol. Dezastrul recent din Ungaria, a dus la scurgerea a 5 milioane metri cubi de mâluri toxice, în iazul de decantare din Kutahya Turcia se află 15 milioane de tone de deşeuri cu cianuri, în timp ce proiectul Rosia Montana prevede 250 milioane de tone de deşeuri cu cianuri care să fie depozitate în iazul de decantare de la Corna. Pe langă riscul ruperii barajului, care nu trebuie neglijat dupa experienţele recente din Turcia, Ungaria, sau cele din Spania in 1998 – mina Los Frailes unde s-au raspândit 5 mil. mc de deşeuri toxice -, însăşi faptul că se preconizează utilizarea suprafeţelor naturale aflate în sit nu dă garanţii că substanţele toxice nu se vor infiltra prin fracturi şi falii în apele freatice din subteranul regiunii şi de acolo în aval în acvifere şi cursuri de apă pe distanţe imposibil de evaluat. În viitorul apropiat sursele de apă curată vor valora mai mult decat aurul, care nu ţine nici de foame, nici de sete. Ar fi bine să învăţăm din experienţele tragice ale altora, înainte de a le face pe ale noastre. Tehnologia celor de la R.M.G.C. se bazează pe folosirea cianurii la Roşia Montană, existând riscuri foarte mari asupra populaţiei şi mediului înconjurător. Nimeni nu poate garanta că nu se vor produce dezastre ecologice în timpul exploatării zăcământului de la Roşia Montană sau după încheierea exploatării prin folosirea a 200 milioane kg de cianură. Un alt risc care nu a fost luat în considerare este cel al unor posibile alunecări de teren pe zonele de marne, argile, gresii şi gipsuri Badeniene, care stau peste depozite de Wildflysch argilo grezoase de vârsta Campaniana, care formează substratul geologic al localităţii Roşia Montana, improprii pentru exploatări de suprafaţă: în urma excavărilor apele pluviale vor putea pătrunde la nivelele inferioare facilitând alunecări de teren. Avem o mare şansă: România a dispus şi încă dispune de importante resurse naturale. Resursele noastre au fost şi sunt bogate, daca vom şti să le punem în valoare. Avem resurse implicate în dezvoltarea noastră şi resurse care sunt în mare cerere pentru economiile emergente: RM nu inseamna doar aur, aici sunt rezerve importante de metale rare, despre care proiectul nu vorbeste deşi la o estimare sumară, valoarea acestora o depăşeşte pe cea a aurului. Probe prelucrate la Institutul de cercetari miniere de la Baia Mare încă din 1973, prezintă concentraţii semnificative de Germaniu, Vanadiu, Titan, Galiu , Arsen, Iridiu, Osmiu, Ruteniu, Rodiu, Platină şi Paladiu. Solicităm ca Raportul Comisiei Parlamentare de ancheta din 2003 să fie dat publicităţii. Considerăm că atribuirea unor licenţe de explorare şi exploatare, ca şi orice concesiune a rezervelor din subsolul României trebuie să se faca prin licitaţie publică. Statul trebuie să aiba în vedere ca niciun fel de licenţă de exploatare a resurselor minerale să nu se acorde fără cerinţa expresă ca procesele tehnologice folosite să fie certificate ca fiind ecologice şi sustenabile. Considerăm de asemenea ca orice activitate de exploatare care poate pune în pericol vieţi omeneşti şi calitatea mediului să fie precedată de studii de impact bazate pe o expertiză reală, nu dictate de interese pur economice de grup, şi de asemenea să fie elaborate planuri pentru prevenirea şi combaterea dezastrelor. Cerem Guvernului să asigure în integralitate respectarea legilor în vigoare, care oricum au fost în mod repetat încălcate în procedurile de avizare pentru proiectul actual vizând Roşia Montana. Partidul Verde consideră că este absolut necesară în perspectiva oricaror lucrări de acest fel existenţa unui sistem de asigurare pentru compensarea pagubelor în caz de dezastru, după principiul poluatorul plăteşte. Orice companie care primeşte o licenţă pentru a desfăşura o activitate care pune în pericol mediul, sau poate conduce la o catastrofă, trebuie sa depună o garanţie într-un fond de asigurare. Solicitam ca în contractele de privatizare, exploatare si prelucrare să existe prevederi clare ale limitelor admise în concentraţiile substanţelor poluante, şi măsuri de verificare sistematică a acestora. Și nu în ultimul rând considerăm că sunt necesare prevederi foarte clare în ceea ce priveşte răspunderea factorilor implicaţi: începând cu cei care răspund de procedurile de avizare şi autorizare. România nu are un pachet masuri clare şi eficiente privind managementul dezastrelor ecologice. De asemenea constatăm că există o lipsă a culturii de securitate şi protecţie în faţa dezastrelor şi calamităţilor de orice fel. Chiar şi inundaţiile ne găsesc mereu nepregătiţi.  Care ar fi efectul unor inundaţii în zonele de lucru cu substanţe toxice conţinând cianuri? Regretăm opacitatea în comunicare a factorilor decidenţi, cerem ca Roşia Montana sa reintre în dezbaterea publică. Constatăm că în această etapă există foarte multe chestiuni controversate privind proiectul: începând cu perimetrul exploatării şi includerea în acesta a masivului Cârnic dar şi a altor arii protejate sau care ar trebui în regim de urgenţă să dobândească acest statut, până la clarificarea tipului de exploatare şi a metodelor folosite, precum şi a conţinuturilor şi tipurilor de substanţe minerale utile care vor fi extrase. Dincolo de raţiuni de ordin economic solicităm protejarea expresă a patrimoniului cultural, arheologic, si geologic. Solicităm Guvernului României să ia decizia interzicerii utilizarii cianurii la exploatarea aurului şi argintului, aplicând în fapt rezoluţia Parlamentului European. Solicităm să fie protejată istoria noastră de 2000 de ani. Pentru ca aceste importante resurse sunt pe teritoriul nostru, au fost timp de secole, motor al dezvoltării regionale şi naţionale. Ele fac parte din moştenirea noastră. Ele aparţin poporului roman. Exploatarea resurselor noastre naturale trebuie însă să respecte condiţii stricte privind protecţia mediului şi să fie supusă la plata unei despăgubiri adecvate. Ea trebuie să fie în conformitate cu interesele naţionale şi cele ale comunităţilor locale. Partidul Verde consideră că orice tip de exploatare ar trebui să ţină cont de principiile de dezvoltare durabilă, care să nu puna în pericol calitatea mediului, producând efecte locale şi regionale”, se spune într-un comunicat al Partidului Verde. – www.promptmedia.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.