109138 – 30032012 – O adevărată caracatiţă de interese politico-financiare este pe cale de a fi scoasă la lumină de procurori. DIICOT Timisoara este pe cale să finalizeze o anchetă ale cărei iţe se întoc mult în timp şi scot la lumină o adevărată mafie transpartinică în care par să se fi prins numele unor foşti miniştri ai agriculturii sau ai unor functionari din finanţele publice timişene. O recentă anchetă a procurorilor timişoreni a readus în actualitate o altă cauză, mai veche, care s-a aflat inclusiv în atenţia OLAF. Istoria este veche şi începe în anii 90, odată cu reîntoarcerea în ţară a unui personaj cunoscut pentru strânsele sale legături cu Securitatea. Repatriat în anii 90, Nicolae Mann ajunge, graţie abilităţilor şi cunoştinţelor sale, unul dintre cei mai puternici ”oameni de afaceri” din Vestul ţării. Amploarea afacerilor era atât de mare încât relaţiile sale ajungeau până la nivel de şef de guvern, Adrian Năstase fiind unul dintre oficialii care a vizitat, cu elicopterul, la Sânandrei (Timiş), sediul central al firmelor.
Începând cu 2006, grupul german Aton Gmbh a investit în agricultura din Vestul României circa 200 milioane de euro, iar în câţiva ani firma ajunsese să lucreze peste 40.000 de ha şi avea mii de angajaţi.
Compania germană condusă de românul Mann a ajuns la acest nivel de dezvoltare şi datorită fondurilor SAPARD, pe care administratorul companiei a ştiut să le atragă. Cu nişte consilieri informaţi direct din documentele statului, Nicolae Mann a primit fonduri pentru agricultură, chiar dacă pentru primirea acestor subventii a făcut manevre financiare, acum aflate în vizorul anchetatorilor de la spălarea banilor. Dincolo de anchetele procurorilor români, Mann trebuie să răspundă şi în faţa investitorilor germani, care îl acuză că a devalizat, prin căpuşare, firma Aton Transilvania cu 100 milioane de euro.
În vizorul OLAF şi al Departamentul de Luptă Antifraudă de pe lângă Guvernul României este şi grupul de firme germane Aton GmbH din oraşul Fulda, care a realizat o adevărată încrengătură de firme prin care a reuşit să pună mâna pe milioane de euro destinaţi agriculturii româneşti. Filiala din România a Aton GmbH, grupul de firme Aton Transilvania, a fost, în ultimii ani, unul dintre campionii la accesarea fondurilor europene şi la subvenţiile primite de la statul român. Prin programul SAPARD, firmele din grupul Aton au derulat finanţări de peste 9 milioane de euro. Astfel, Agrocereal, Cer-oil şi Arendt au derulat fiecare câte un proiect în valoare de 2 milioane de euro, prin care au fost construite 3 silozuri cerealiere în vestul ţării, la Carani. Companiile Agrocereal, Cer-oil, Arendt, General Group şi Heyl Grain au derulat fiecare câte un program de achiziţie a utilajelor agricole în valoare de 500.000 de euro, din care jumătate din fonduri nerambursabile. Pentru modernizarea morii de cereale de la Carani, compania Vital & Hezl a derulat un program SAPARD de 4 milioane de euro (din care jumătate din fonduri SAPARD). Toate aceste programe, derulate începând din 2006, trebuiau însă să respecte regulile stricte ale programului SAPARD. Regulile, europene de altfel, sunt foarte stricte şi prevăd, printre altele, ca firmele beneficiare de finanţare să îndeplinească condiţiile de conformitate şi eligibilitate, iar aceste condiţii să fie păstrate 5 ani după obţinerea finanţării.
Acuzatiile de fraudă din banii europeni încep să prindă contur după ce procurorii din Timiș au anchetat-o pe fosta şefă a Controlului Fiscal de la Finanţele Publice Timiş, Gabriela Ionescu. Aceasta, trimisă în judecată de DNA alături de complicele Dinu Călin pentru luare de mită şi trafic de influenţă, a fost unul dintre principalii protectori ai controversatului om de afaceri Nicolae Mann, cercetat penal de DIICOT în dosarul fraudării grupului german Aton cu zeci de milioane de euro. Gabriela Ionescu a recunoscut în faţa procurorilor că ascensiunea ei a fost posibilă datorită sprijinului lui Mann, cumnatul lui Călin Dinu, care a apelat la sprijinul vicepreşedintelui CJ Timiş, pesedistul Adam Crăciunescu, atunci când s-a făcut guvernul PSD-PDL. În schimbul lobby-ului, Gabriela Ionescu a asigurat protecţia firmelor lui Mann, care aveau de plătit sume importante către bugetul de stat. Ajunsă acum în faţa procurorilor, aceasta a recunoscut mecanismele protecţiei politico-financiare, descâlcind astfel şi dosare mai vechi ale procurorilor.
În acest fel s-a ajuns la mecanismul acordării subvenţiilor din agricultură, pe sistemul ”pile, cunoştinţe, relaţii”, un păienjeniş de firme şi personaje politice din toate partidele. Unul dintre cei mai cunoscuti lobbyşti pentru cultivarea OMG-urilor în România, fostul ministru al agriculturii, Valeriu Tabără, a facilitat, la jumătatea anilor 2000, acordarea subvenţiilor pentru culturile de soia modificată genetic de firmele Cer Oil Carani SRL, Agrocereal Carani SRL şi Heyl Grain Service SRL, aparţinând lui Mann. Deşi Valeriu Tabără nu era la conducerea ministerului la data respectivă, el avea pârghiile de control asupra acestui sector de activitate prin Comisia pentru Agricultură din Camera Deputaţilor. Valeriu Tabără a apelat la serviciile omului său de încredere, Florin Faur, în momentul de faţă director general APIA, atunci doar director APIA Timiş. Deşi, pentru plata subvenţiilor, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Timiş era obligată să verifice documentele şi calitatea culturilor subvenţionate, la Timiş s-au ars etape şi s-au dat avize fără alte controale. Nicolae Mann a reuşit în acest fel să-şi înregistreze firmele în evidenţele Ministerului Agriculturii ca deţinătoare de suprafeţe însămânţate cu soia modificată genetic, deşi legislaţia interzicea cultivarea OMG-urilor în România.
Pentru că schema a funcţionat, Mann a încercat să aplice mecanismul şi în anul următor, aşa că a cultivat cu soia peste 10.000 de hectare, sperând să obţină subvenţia de 261 euro/ha. Lucrurile s-au schimbat, subvenţia a scăzut la doar 30 euro/ha, iar profitul părea îndepărtat. Simona Jurcă, consilierul lui Mann şi în acelaşi timp director adjunct la DADR Timiş, a găsit portiţa: HG 1576/2007, prin care statul sprijinea cu 300 lei/t producătorii de soia care îşi valorifică producţia pe piaţa internă. Din acest motiv, deşi culturile nu aveau calitatea necesară, Nicolae Mann decide să vândă cultura de soia către Expur Urziceni SA. Aceeaşi reţetă a fost folosită şi în cazul culturilor de grâu, care i-au adus omului de afaceri subvenţii pentru tratamentele fitosanitare cu avionul.
Dincolo de abilitătile de afacerist ale lui Nicolae Mann, procurorii au mai descoperit şi o altă latură a acestuia: aceea de a motiva adecvat nevoile celor de care are nevoie. Dacă pe unii i-a plimbat cu elicopterul, altora le-a dat doar cadouri, iar altora le-a oferit maşini, a ştiut să motiveze pe toată lumea, de la stânga la dreapta şi de jos în sus. Iar în dosar apar nume grele ale politicii româneşti: Valeriu Tabără, llie Sârbu, ori de rang mai mic: Titus Cornea, inspector DGFP Timiş, Ştefania Dudaş, fostă angajată DGFP – Serviciul Proceduri, funcţionari din primării, poliţie, RAR şi ARR CJ Timiş şi multe altele. – www.promptmedia.ro
