110363 – 22052012 – Mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile cer Parlamentului respingerea propunerii legislative privind introducerea sistemului majoritar cu un tur (“uninominalul pur”) la alegerile parlamentare din acest an.
Reprezentanţi ai mai multor organizaţii civice se află astăzi în Parlament pentru a urmări dezbaterile şi votul asupra propunerii legislative prin care ar urma să fie adoptat sistemul majoritar cu un singur tur pentru alegerile parlamentare (propunere iniţiată de Victor Ponta şi Crin Antonescu).
“Organizaţiile care au iniţiat acest demers şi care semnează acest document sunt extrem de preocupate de efectele negative pe care acest sistem le-ar produce pentru democraţia românească şi care pot fi lesne de estimat dacă, pe de o parte, este analizată istoria alegerilor din Marea Britanie – singura ţară membră UE în care este folosit acest sistem, iar pe de altă parte, se realizează o modelare a rezultatelor alegerilor parlamentare din 2008, pe baza voturilor exprimate (în colegiile uninominale) cu ocazia acelor alegeri, pornind de la premisa că ele s-ar fi desfăşurat prin sistem de vot majoritar cu un singur tur. Mai precis, este vorba de faptul că, prin distorsiunile pe care le produce în raportul din voturile obţinute şi mandatele câştigate de către competitorii participanţi în alegeri şi care adesea sunt, mai mult decât semnificative: 1. se poate ajunge la situaţia în care guvernele rezultate în urma alegerilor au reprezentativitate scăzută (pot fi susţinute de o majoritate parlamentară, însă doar de o minoritate de alegători dintre cei care votează). În sprijinul acestei afirmaţii, putem aduce ca exemple rezultatele alegerilor din 1979, 1983 şi 1987 pentru parlamentul britanic, în urma cărora, cu un procent de voturi în jur de 40%, unul dintre partidele politice (conservator) avea să deţină o majoritate confortabilă în Camera Comunelor (chiar de peste 60%, în 1983) şi, astfel, să guverneze fără probleme (împotriva voinţei majorităţii celor care au votat, am îndrăzni să spunem); 2. sistemul avantajează, prin mecanisme matematice şi care sunt legate de distribuţia teritorială a voturilor, de regulă, primul partid în ordinea numărului de voturi primite sau, cel mult, primele două partide. Putem să dăm ca exemplu din nou alegerile din 1983 din Marea Britanie, în care Partidul Conservator a obţinut 42,43% din voturi, Partidul Laburist, 27,58%, Alianţa Social Democrat – Liberală, 25,37%, în schimb, la nivelul mandatelor din Camera Comunelor, procentele au fost: 62,51% pentru conservatori, 32,91% pentru laburisti si 3,62% (!!!) pentru social democrati – liberali; 3. acest sistem poate să şi inverseze ordinea partidelor politice din punct de vedere al mandatelor deţinute în parlament în raport cu ordinea stabilită pe baza numărului de voturi primite, iar acest lucru ne este demonstrat de rezultatele modelării realizate pe baza votului exprimat în 2008, atunci când, dacă pentru fiecare colegiu uninominal, ar fi fost declarant ales primul clasat, PDL – al doilea partid clasat după numărl de voturi obţinute, ar fi adunat, la Camera Deputaţilor, cu 20 de mandate mai mult decât numărul de mandate pe care l-a obţinut de fapt (şi cu 15 mai mult decât alianţa PSD + PC), ceea ce ar fi însemnat un procent de 42,72%; 4. un procent mare de voturi (de regulă, peste 50%) nu sunt “transformate” în mandate şi, implicit, un procent mare dintre cei care votează nu sunt reprezentaţi în Parlament. Într-o circumscripţie în care câştigătorul obţine, spre exemplu 35 – 40% din voturi, aproape două treimi dintre alegători ajung să nu fie reprezentaţi (în condiţiile în care, în cazul altor sisteme, voturile exprimate în favoarea celor care nu sunt aleşi sunt redistribuite în favoarea candidaţilor aparţinând aceloraşi partide, din alte circumscripţii); 5. prezintă un obstacol foarte serios în calea noilor intraţi (şi mai tinerilor) în politică şi face practic imposibilă apariţia unor partide politice noi “, se arată într-un comunicat semnat de Adrian Sorescu Centrul pentru Poltici Durabile Ecopolis, Cristian Pîrvulescu – Asociaţia Pro Democraţia, Diana-Olivia Hatneanu – APADOR CH, Liviu Mihaiu – preşedinte Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta, Mircea Toma – ActiveWatch Agenţia de Monitorizare a Presei, Oana Preda – Centrul de Resurse pentru Participare Publică, Ioana Avădani – Centrul pentru Jurnalism Independent, Mircea Kivu – Fundaţia pentru Dezvoltarea Socieăţii Civile, Mihail Bumbeş – Miliţia Spirituala şi Ioan Tănase – Asociaţia Naţională a Birourilor de Consiliere pentru Cetăţeni – www.promptmedia.ro
