110769 – 07062012 – Uniunea Europeană este decisă să atingă o cotă de 20 % a energiei din surse regenerabile până în 2020. Acest obiectiv poate fi îndeplinit într-un mod rentabil numai dacă toate politicile actuale sunt puse în aplicare în toate statele membre, iar sistemele de sprijin converg. Într-o comunicarea adoptată, Comisia solicită o abordare europeană mai bine coordonată în ceea ce priveşte instituirea şi reforma sistemelor de sprijin, precum şi o intensificare a tranzacţiilor cu energia din surse regenerabile încheiate între statele membre. Mai mult, având în vedere că investitorii au nevoie de certitudine în materie de reglementări, este esenţial să înceapă discuţiile privind viitorul şi constituirea unui cadru solid după anul 2020.
Comisarul pentru energie, Günther Oettinger, a afirmat: „Ar trebui să continuăm să dezvoltăm energia din surse regenerabile şi să încurajăm soluţiile inovatoare. Trebuie să facem acest lucru într-un mod rentabil. Aceasta înseamnă să producem energie eoliană şi solară atunci când acest lucru se justifică din punct de vedere economic şi să încheiem tranzacţii cu energia obţinută pe teritoriul Europei, aşa cum facem cu alte produse şi servicii.”
Comunicarea indică patru domenii principale în care ar trebui întreprinse mai multe eforturi până în 2020 pentru a atinge într-un mod rentabil ţintele stabilite în materie de energie din surse regenerabile.
Piaţa energiei – Comisia subliniază nevoia de a finaliza piaţa internă a energiei şi recunoaşte necesitatea de a aborda la nivelul pieţei problema stimulentelor acordate pentru investiţiile în producţia de energie electrică, pentru a facilita integrarea pe piaţă a surselor regenerabile de energie.
Sistemele de sprijin – Comisia favorizează sistemele care încurajează reducerea costurilor şi evită supracompensarea. De asemenea, Comisia solicită mai multă coerenţă între statele membre cu privire la sistemele de sprijin, astfel încât să se evite barierele inutile.
Mecanismele de cooperare – Comisia încurajează utilizarea sporită a mecanismelor de cooperare prevăzute în directiva privind energia din surse regenerabile. Mecanismele de cooperare le permit statelor membre să-şi atingă ţintele naţionale obligatorii prin tranzacţionarea energiei din surse regenerabile între ele. Aceasta înseamnă că un stat membru cumpără, de exemplu, energie eoliană sau solară de la un alt stat membru sau de la o ţară terţă din afara UE, ceea ce poate fi mai ieftin decât să producă energie solară sau eoliană în ţara gazdă.
Cooperarea energetică în regiunea mediteraneană – Comisia sugerează îmbunătăţiri ale cadrului de reglementare şi subliniază că, în Maghreb, o piaţă regională integrată ar facilita investiţiile pe scară largă în regiune şi ar permite Europei să importe energie electrică din surse regenerabile.
În ceea ce priveşte perioada de după 2020, Comisia recunoaşte că, în absenţa unui cadru adecvat, creşterea energiei din surse regenerabile se va reduce drastic. Un astfel de cadru trebuie să permită mai multă inovare şi să diminueze costurile, transformând sursele regenerabile de energie într-un sector promiţător al investiţiilor pentru creştere. De aceea, Comisia propune să demareze procesul de pregătire a viitoarelor opţiuni de politică şi a principalelor repere pentru anul 2030 şi identifică trei opţiuni, în plus faţă de opţiunea statu-quo: ţinte noi pentru emisiile de gaze cu efect de seră (GHG – Greenhouse gas emissions), dar niciun fel de ţinte pentru energia din surse regenerabile. Schema de comercializare a emisiilor ar fi principalul instrument de reducere a emisiilor de CO2; trei ţinte naţionale: privind energia din surse regenerabile, eficienţa energetică şi gazele cu efect de seră; ţinte la nivelul UE: privind energia din surse regenerabile, eficienţa energetică şi gazele cu efect de seră.
Comisia subliniază importanţa identificării principalelor repere pentru 2030 cât mai curând posibil. Acestea ar trebui să le permită producătorilor de energie să fie tot mai competitivi pe piaţa europeană a energiei.
Directiva privind energia din surse regenerabile, adoptată în 2009, stabileşte ţinte obligatorii pentru energia din surse regenerabile, concentrându-se pe atingerea unei ponderi de 20 % a energiei din surse regenerabile în mixul energetic general al UE până în 2020. Fiecare stat membru trebuie să atingă obiective individuale în ceea ce priveşte ponderea globală a energiei din surse regenerabile în cadrul consumului energetic. Creşterea iniţială a energiei din surse regenerabile, sub impulsul acestui cadru, a fost promiţătoare.
Piaţa unică a energiei este în curs de formare, iar creşterea energiei din surse regenerabile face ca finalizarea acesteia să fie cu atât mai urgentă. Energia din surse regenerabile nu poate concura în mod echitabil decât pe pieţe deschise.
Pentru a atinge ţintele pentru anul 2020, statele membre trebuie să-şi pună în aplicare planurile de acţiune naţionale şi să sporească semnificativ finanţarea acordată surselor regenerabile de energie. Investiţiile de capital anuale ar trebui să se dubleze rapid, atingând 70 miliarde EUR. Aceste investiţii ar trebui să provină, în cea mai mare parte, din sectorul privat.
Lipsa de certitudine privind orientarea politicilor viitoare dincolo de orizontul anului 2020 împiedică acest proces. – www.promptmedia.ro
