111182 – 22062012 – Istoria arestărilor lui Sorin Ovidiu Vîntu ncepe în 1981, când acesta a fost arestat si a fost condamnat pentru delapidare si a stat în arest patru ani, până în 1985. Din 1985 până în 2010, presa nu a mai consemnat că Vîntu a fost arestat în vreun alt dosar. Astfel că nici în cazul afacerii FNI, care a păgubit peste 300.000 de romani, SOV nu a fost încarcerat.În septembrie 2010, judecătoarea Ana Maria Trancă (Tribunalul Bucuresti) a dispus arestarea preventivă a lui SOV pentru favorizarea infractorului Nicolae Popa, condamnat la 15 ani închisoare în dosarul FNI. Pe 15 septembrie 2010, Curtea de Apel Bucuresti a judecat recursul formulat de Sorin Ovidiu Vîntu fată de hotărârea de arestare preventivă a Tribunalului Bucuresti.
În sala de judecată, Vîntu l-a acuzat pe presedintele Traian Băsescu că s-ar afla în spatele arestării sale. După sase zile, omul de afaceri este pus în libertate în urma unei decizii a judecătoarelor Viorica Costiniu, Luciana Mera si Cristina Rotaru.
Pe 11 noiembrie 2011, judecătorii Tribunalului Bucuresti hotărăsc arestarea lui SOV în dosarul fraudării Petrom Service. După patru zile, pe 14 noiembrie, judecătorii Carmen Găină (presedinte), Paniologu Daniela si Băjan Vasile l-au eliberat.
Pe 21 aprilie 2011, Parchetul General a solicitat Judecătoriei Sectorului 5 arestarea preventivă a lui Sorin Ovidiu Vîntu în dosarul în care este acuzat de santajarea partenerului său de afaceri lui Sebastian Ghită.
Judecătoarea Oana Stela Roseanu, presedinta sectiei penale a Judecătoriei Sectorului 5, a respins pe 21 aprilie cererea de arestare preventivă a procurorilor motivând că ”nu sunt indicii suficiente care să dovedească infractiunea de santaj”. Procurorii au depus recurs pe 29 aprilie. Tribunalul Bucuresti a hotărât că SOV trebuie să fie arestat preventiv, pe motiv că reprezintă un pericol real pentru ordinea publică. Hotărârea a fost luată de completul de trei judecători format din Liliana Ciupercă – presedinte, Stegaru Mitu si Mihaela Nită. În acest caz, judecătorii Mitu Stegaru si Liliana Ciupercă (presedinte de complet) au fost pentru arestarea lui SOV, în timp ce judecătoarea Mihaela Nitu s-a pronuntat împotriva arestării lui Vîntu.
Pe 21 mai, Parchetul General a trimis în judecată la Judecătoria Sector 1 dosarul în care SOV este acuzat de santajarea lui Sebastian Ghită, iar avocatii omuuli de afaceri au cerut eliberarea sub control judiciar.
Pe 23 mai, judecătoarea Gratiela Lăzureanu, de la Judecatoria sectorului 1, a decis ca Vîntu poate fi judecat în libertate, dar SOV nu a fost pus în libertate deoarece procurorii au atacat decizia cu recurs.
Pe 26 mai, Tribunalul Bucuresti a admis recursul procurorilor astfel că SOV a rămas în arest. În 10 iunie, aceeasi judecătoare Gratiela Lăzureanu, de la Judecătoria sector 1, a respins cererea de eliberare sub control judiciar al lui SOV. Avocatii lui SOV au atacat decizia cu recurs la Tribunalul Bucuresti, iar în 16 iunie, un complet al Sectiei I Penală a Tribunalului Bucuresti a decis să îl pună în libertate pe Sorin Ovidiu Vîntu, arestat preventiv în dosarul în care Sebastian Ghită îl acuza de santaj.
Completul care a decis eliberarea lui SOV a fost alcătuit din Sandu Gheorghită (presedinte), Radu Adina Adrian, Andone Bontas Amalia. Decizia nu a fost unanimă, judecătoarea Radu Adina Adrian nefiind de acord cu eliberarea lui SOV, ceilalti doi apreciind că SOV poate fi judecat în libertate. Curtea de Apel Bucuresti a decis ieri arestarea lui SOV pentru un an, in dosaul santajării lui Sebastian Ghită. Pedeapsa a fost majorată de la cinci luni la un an, desi procurorii ceruseră cinci ani de închisoare pentru omul de afaceri.
Nu stim dacă acesta este punctul final al slalomului lui SOV printre legi si magistrati, pentru că dosarul de santaj în care tocmai a fost condamnat nu este ultimul pe lista celor cărora omul de afaceri trebuie să le facă fată. – www.promptmedia.ro
