114014 – 18102012 – În urma evenimentelor din 11 septembrie 2001, cea de-a 22-a sesiune a Adunării
Organizației Maritime Internaționale a convenit în noiembrie 2001 asupra dezvoltării unor noi măsuri în legătură cu securitatea navelor
și a facilităților portuare. Denumirea acestui Cod este Codul Internațional pentru securitatea navelor și facilităților portuare, pe scurt, Codul ISPS. Potrivit acestui cod există diferite grade se securitate, pentru atingerea cărora există o serie de activități care trebuie efectuate de responsabilii cu securitatea portuară. Printre aceste activități se numără asigurarea executării tuturor sarcinilor de securitate la navă, controlul accesului la navă, controlarea ambarcării persoanelor și a efectelor lor, monitorizarea zonelor restricționate pentru a se asigura că numai persoanele autorizate au acces, monitorizarea zonelor pe punte și a zonelor ce înconjoară nava, supervizarea manevrării mărfii și a proviziilor navei și asigurarea că sistemul de comunicare privind securitatea este disponibil. Acestea activități presupun un nivel minim de verificare și ele sunt din ce în ce mai complicate, în funcție de cerințe.
Reprezentanții Institutului Nautic Român se pare că au o altă opinie, pentru că în 2005, cu prilejul unui seminar profedional inițiat de Asociația Nautică a Navigatorilor din România- Nautical Institute of Romania, seminar cu tema „Codul ISPS- Efectele implementării în România”, s-a ajuns la concluzia că securitatea excesivă din Port afectează marinarii, blochează traficul și afectează accesul la dane. Potrivit Ziua de Constanța, dintr-un set de concluzii date publicității de Institutul Nautic Român, la nivelul anului 2005, există doar patru efecte pozitive ale aplicării acestui cod: în România au fost certificate ISPS 17 nave sub pavilion românesc, 47 de operatori portuari, 3.400 de ofițeri de Securitate la bordul navelor, 200 de ofițeri de securitate pentru companii de shipping, 200 de ofițeri de securitate pentru operatorii portuari. De asemenea, tot ca efect pozitiv a fost identificată reducerea masivă a traficului de persoane neautorizate prin facilitățile portuare, reducerea numărului de furturi și îmbunătățirea gradului de securitate la bordul navelor și în incintele portuare. Potrivit concluziilor seminarului, efectele negative sunt însă cel mai înverșunat argument împotriva multora din prevederile codului ISPS. Printre efectele negative ale implementării codului ISPS sunt indicate presiunea profesională pe umerii armatorilor, echipajelor, operatorilor portuari și autorităților însărcinate cu certificarea sistemelor. Interpretarea exagerată a prevederilor codului ISPS a avut ca efect congestionarea platformei portuare cu garduri metalice, ceea ce obstrucționează traficul de portuar și accesul la dane în cazuri de urgență. De asemenea, atmosfera de la bordul navelor a devenit mult mai restrictivă, apărând conflicte între cerințele operaționale și cele de securitate cum ar fi, de exemplu, accesul restrictiv în anumite spații de la bordul navelor, inevitabile conflicte dintre staff-ul navelor cu anumite autorități portuare atunci când se impune controlul corporal la accesul la bord. Raportarile suplimentare de la navă către armatori sau autoritățile portuare, induc de asemenea costuri suplimentare de comunicații. Codul a atras după sine interdicția echipajelor de navigatori de a coborî la uscat, mai ales în Statele Unite, îngrădind astfel dreptul universal la libera circulație. La Constanța de exemplu, doar 5 % din marinarii care sosesc la bordul navelor străine ies la uscat din cauza restricțiilor de securitate, a controalelor drastice și a lipsei mijloacelor de transport care nu mai au acces în port.
Probabil că aceste nemulțumiri au dus la o laxitate în aplicarea Codului ISPS în porturile românești, pentru că un raport întocmit în iulie 2006 de ofițerii BCCO Constanța semnalează mai multe vulnerabilități ale porturilor românești. O analiză a modului în care un pasager clandetin poate ajunge la bordul unei nave din portul Constanța arată că:
”Urcarea la bordul uneis nave comerciale acostate în porturile Constanța, Constanța Sud Agigea și Midia poate fie efectuată de orice persoană cât de cât familiarizată cu traficul portuar fără a necesita activități prealabile sau manopere de disimulare întrucât intrarea în port este accesibilă oricărei persoane fără a fi necesară justificarea acesteia, urcarea la bordul oricărei nave comerciale se poate face cu ușurință cu acceptul comandantului acesteia, când există o înțelegere anterioară și complicitatea acestuia, navele comerciale dispun de numeroase locuri unde pot fi ascunse persoane, fără a putea fi descoperite la controlul autorităților portuare. Deși în responsabilitatea fiecărui membru de echipaj este stabilită activitatea de verificare a spațiilor în care își desfășoară activitatea și locuiesc, acestea se rezumă la prevenirea prezenței și descoperirea călătorilor clandestini, nu și a celor introduși cu bună știință pe navă”. De asemenea, raportul BCCO Constanța semnalează lipsa camerelor de luat vederi și faptul că accesul în danele portuare este limitat doar cu o barieră la intrare, acesta fiind singurul mod în care se asigură securitatea danelor. Din această cauză, un rol important îl joacă factorul uman, angajat al unei firme de securitate, care poate sau nu să își facă datoria.
O altă problemă semnalată este la incinta portuară (inclusiv accesul la navă dinspre uscat), care este păzită de societăți comerciale private, angajate de operatorii portuari, și care nu în toate cazurile își îndeplinesc sarcinile corespunzător. Toate aceste concluzii se regăsesc în volumul III al dosarului în care au fost trimiși în judecată Mustafa Tartoussi, Mukhles Omar şi Mahmoud Omar la sfârşitul lunii noiembrie 2007, pentru înlesnirea ieşirii din ţară a unei persoane despre care se cunoştea că este cercetată pentru fapte de terorism, precum şi pe Omar Hayssam, sub aspectul comiterii infracţiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat.
Cu alte cuvinte, în porturile românești aplicarea Codului ISPS, internațional valabil, este facultativă. – www.promptmedia.ro
