– 117707 – 14032013 – Arborarea steagului secuiesc este dezaprobată de cei mai mulţi dintre participanţii la un studiu cu privire la relaţiile interetenice din România, realizat în martie de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES) şi cei mai mulţi dintre respondenţi consideră că autorităţile ungare nu ar trebui să se implice în aceste chestiuni.
Mai mult de jumătate dintre cei intervievaţi (57%) sunt de părere că gestul arborării steagului secuiesc este de natură să afecteze relaţiile dintre români şi maghiari, iar aproape două treimi (74%) apreciază că aceste situaţii pot afecta relaţiile dintre România şi Ungaria.
Cercetarea naţională realizată în fiecare an de IRES a fost focusată în anul 2013 pe percepţiile populaţiei cu privire la relaţiile cu etnicii de alte naţionalităţi, dar şi pe relaţia României cu ţările UE în vederea identificării ţărilor ”prietene”.
Ţara pe care marea majoritate a românilor (88%) o identifică drept prietenă a României este Spania, urmată de Republica Moldova (85%), Italia (84%), Austria (82%), Bulgaria (81%) şi SUA (80%.
Ţările mai puţin prietenoase cu România sunt considerate Ungaria (41% duşman vs. 43% prieten), Rusia (27% duşman vs. 50% prieten), Franţa (pe care 13% o consideră mai degrabă duşman, deşi 78% o văd drept mai degrabă prieten) şi Marea Britanie (11% duşman vs. 75% prieten).
56% dintre persoanele intervievate consideră că relaţiile României cu Ungaria sunt bune şi doar 1% le consideră foarte bune.
Relaţiile României cu alte ţări ale UE sunt appreciate de 83% dintre intervievaţi, şi doar 6% le văd drept foarte bune, 9% le evaluează drept proaste, iar 1% drept foarte proaste
În ceea ce priveşte relaţiile interetnice, studiul arată că dintre etniile reprezentative din România, cele mai bune relaţii le au românii cu germanii, cu sârbii şi ucrainienii, urmate de cele cu maghiarii şi rromii.
Relaţiile dintre români şi etnicii germani sunt văzute drept bune sau foarte bune de către majoritatea intervievaţilor – 89%; doar 6% dintre aceştia tind să le considere drept mai degrabă proaste sau foarte proaste.
Relaţiile cu sârbii şi ucrainienii din România sunt considerate a fi foarte bune sau bune de 84% dintre respondenţi-
56% dintre respondenţi apreciază drept bune relaţiile din ultimii ani dintre români şi maghiarii din România, 58% spun că acestea au fost bune, în timp ce 6% consideră că au fost foarte bune; in timp ce 34% dintre intervievaţi ar spune că acestea au fost mai degrabă proaste sau foarte proaste.
Relaţiile dintre români şi romii din România sunt considerate mai degrabă bune de 51% dintre participanţii la studiu, în timp ce 47% le văd drept mai degrabă proaste.
Aproape două treimi dintre paricipanţii la acest studiu au o părere bună sau foarte bună despre maghiarii din România.
Peste jumătate dintre români (57%) spun că au vizitat judeţele Harghita sau Covasna din diferite motive: concediu (25%), vizite la prieteni şi rude (12%), afaceri (7%) sau au fost doar în trecere (25%), iar un număr mare dintre respondenţi (82%) se declară interesaţi în foarte mare măsură de vizitarea celor două judeţe în scopuri turistice.
Relaţiile actuale dintre românii şi maghiarii din România sunt considerate a fi mai proaste decât înainte de 1989 de către 38% dintre participanţii la stidiu şi mai bune de către 32% dintre aceştia
Cei mai mulţi dintre români (51%) nu au vizitat niciodată Ungaria, dar opinia românilor despre Ungaria este mai degrabă pozitivă: 28% dintre respondenţi spun că au o părere foarte bună, iar 63% au o părere bună despre această ţară.
Cei mai mulţi dintre români (52%) privesc obţinerea dublei cetăţenii de către maghiari cu ochi buni, însă o proporţie însemnată a participanţilor la studiu dezaprobă această posibilitate pe care o au maghiarii din România (părere proastă+foarte proastă – 41%).
Gestul unor preşedinţi de consilii judeţene din Transilvania de a cere cetăţenia maghiară este profund dezaprobat de români (70%), iar majoritatea respondenţilor (56%) consideră că ei îşi vor schimba atitudinea faţă de România după obţinerea cetăţeniei ungare.
Românii nu sunt ostili faţă de maghiari, majoritatea dintre ei fiind de acord să aibă colegi de muncă maghiari (85%), vecini maghiari (78%), prieteni maghiari (80%) şi chiar membri ai familiei maghiari (71%).
Românii sunt mai rezervaţi în ceea ce priveşte reprezentarea politică de către lideri maghiari, 51% nu ar accepta să aibă reprezentanţi politici maghiari-
50% dintre participanţii la studiu consideră că rolul UDMR în politica românească este unul negativ, şi doar 39% că acesta este unul pozitiv.
48% dintre participanţii la studiu consideră este bine, iar 45% că este rău ca cetăţenii români de etnie maghiară să sărbătorească Ziua Ungariei. – www.promptmedia.ro
