– 117450 – 05032013 – Oficialii şi diplomaţii români continuă negocierile pentru aderarea României la Schengen, chiar dacă rezultatul este deja cunoscut: premierul Victor Ponta a anunţat luni că România renunţă să mai ceară un vot pentru aderarea la Schengen, în Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), care va avea loc la Bruxelles, între 7 şi 8 martie, pentru a nu se lovi de votul negativ al Germaniei, anunţat public de ministrul de interne, Hans_Peter Friedrich.
Pe lângă Germania, alte şase state europene ar fi spus nu României, în cazul unui vot pe aderare la Schengen, a afirmat luni seara preşedintele Traian Băsescu, fără a le nominaliza.
Cele şapte state care ar vota împotriva aderării României la Schengen, dacă problema ar ajunge să fie supusă la vot joi şi vineri, sunt Germania, Olanda, Franţa, Belgia, Finlanda, Danemarca şi Austria, au explicat surse diplomatice, citate de Gândul.info. Dintre acestea, doar Germania şi Olanda au avut luări publice de poziţie în care şi-au anunţat intenţia.
Trei dintre aceste state sunt conduse de formaţiuni din familia politică europeană din care face parte şi PSD, iar restul de patru aparţin familiei politice europene a PDL. Majoritatea covârşitoare a miniştrilor de Interne care vor participa la Consiliul JAI vin din partide afiliate la Partidul Popularilor Europeni. Cu toate acestea, poziţia unui stat faţă de extinderea Schengen nu ţine cont atât de politica europeană, ci de politica internă şi de modul cum va fi afectat statul respectiv.
Belgia – Joëlle Milquet, vicepremier şi ministru de Interne, este preşedinta Centrului Democrat Umanist (CDH), partid afiliat Popularilor Europeni. Belgia a acuzat Franţa că se foloseşte de reforma Schengen în campania electorală din 2012, pe subiectul frontierelor care pot fi închise pentru a preveni imigraţia. Belgia se numără printre ţările care şi-au prelungit restricţiile pe piaţa muncii pentru români şi bulgari, până la începutul anului 2014.
Danemarca se opune aderării României la Schengen, chiar dacă, la nivel declarativ, cât timp a avut preşedinţia UE, a păstrat o poziţie neutră pe acest subiect. Morten Bodskov este ministrul Justiţiei şi membru al Partidului Social Democrat danez, afiliat Partidului Socialiştilor Europeni. Ministrul Bodskov a spus că Danemarca susţine România şi Bulgaria în Schengen, însă cu rezerva că alte state condiţionează accesul de un raport pe Justiţie MCV pozitiv.
Germania – Hans-Peter Friedrich, ministru de Interne, este membru în Uniunea Social Creştină (CSU), parte din partidul cancelarului Angela Merkel, care este afiliat Popularilor Europeni. Friedriech a anunţat public că Germania va folosi dreptul de veto, dacă România cere un vot pentru aderarea la Schengen. Cu toate acestea, Germania este unul dintre statele care a negociat planul de aderare a României în două etape la Schengen, depăşind astfel impasul în care ţara noastră intrase în 2012. Poziţia Germaniei a devenit una negativă din vara anului trecut, după criza politică de la Bucureşti, declanşată de USL prin suspendarea preşedintelui Traian Băsescu. Germania se numără printre ţările care pun restricţii pe piaţa muncii pentru români şi bulgari, până în 2014.
Franţa se opune aderării României la Schengen, chiar dacă nu are o poziţie publică pe acest subiect. Manuel Valls este ministru de Interne şi membru al Partidului Socialist francez, afiliat Socialiştilor Europeni. Franţa are o mare problemă cu valurile de romi care emigrează din România. În campania electorală din 2012, Franţa a susţinut închiderea frontierelor în statele Schengen, pentru a preveni migraţia ilegală. Popularii lui Sarkozy au avut ca temă de campanie migraţia ilegală a românilor şi a romilor. Venit în 2012 în vizită în România, Valls a declarat că expulzările romilor români din Franţa vor continua, dar că Franţa este pregătită să dezvolte programe de incluziune socială pentru ei. Schimbarea este doar de abordare, problema rămâne aceeaşi în continuare. Franţa a negociat împreună cu Germania planul de aderare în două etape al României la Schengen, în 2012. Se numără printre ţările cu restricţii la muncă pentru români.
Olanda – Ronald Plasterk este ministru de Interne şi membru al Partidului Muncii, afiliat Socialiştilor Europeni. Olanda s-a opus de la bun început aderării României la Schengen, fiind statul care a impus corelarea aderării cu un raport pozitiv pe Justiţie în cadrul MCV, lucru fără nicio legătură legală cu Tratatul Schengen. Olanda impune restricţii pe piaţa muncii, pentru români, până în 2014.
Austria – Johanna Mikl-Leitner este ministru de Interne şi membră a Partidului Poporului, afiliat Popularilor Europeni. Austria are restricţii pe piaţa muncii pentru români, până în 2014.
Finlanda – Paivi Rasanen este ministru de Interne şi şefă a Creştin Democraţilor finlandezi, afiliat Popularilor Europeni. A fost alături de Olanda, blocând aderarea României în 2011 şi cerând un raport pe justiţie MCV pozitiv. Între timp a renunţat să se opună public, însă nu consideră rezolvată problema romilor şi a corupţiei din României.
La Consiliul JAI iau parte cei 27 de miniştri de Interne sau de Justiţie ai statelor membre UE. Dintre aceştia, 14 provin din partide politice afiliate la familia europeană a Partidului Popular European, din care face parte şi PDL, iar 4 provin din partide afiliate Partidului Socialiştilor Europeni, din care face parte PSD. Restul miniştrilor provin din partide afiliate Conservatorilor, Euroscepticilor sau Verzilor europeni.(sursa: Gandul) – www.promptmedia.ro
