124220 – 17112013 – Un sondaj publicat de Comisia Europeană arată că, începând din 2009, a scăzut utilizarea antibioticelor de către oameni şi, de asemenea, a crescut gradul de conştientizare de către public a faptului că antibioticele nu distrug viruşii. Această ştire pozitivă este umbrită totuşi de datele publicate în
paralel de Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC), care arată o proliferare în Europa a bacteriilor Gram-negative rezistente la multiple medicamente, care au devenit de asemenea rezistente la carbapeneme – antibiotice de ultimă linie folosite pentru tratarea infecţiilor asociate asistenţei medicale. Prin urmare, Comisia intensifică lupta împotriva rezistenţei la antimicrobiene (RAM), prin finanţarea a 15 proiecte de cercetare noi şi prin norme armonizate privind colectarea datelor referitoare la RAM cu privire la animale şi la alimente.
Comisarul european pentru sănătate, Tonio Borg, a declarat:„Sunt profund îngrijorat de faptul că antibioticele, care ne-au permis să tratăm infecţii bacteriene ce erau anterior mortale şi care salvează multe vieţi, devin în prezent din ce în ce mai puţin eficace. Nu pot sublinia îndeajuns seriozitatea cu care Comisia abordează provocarea reprezentată de rezistenţa la antimicrobiene. Comisia îşi menţine pe deplin angajamentul de a-şi urmări Planul de acţiune pentru abordarea într-un mod coordonat a rezistenţei la antimicrobiene atât la oameni, cât şi la animale”.
Comisarul european pentru cercetare şi inovare, Máire Geoghegan-Quinn, a declarat: „Cercetarea şi inovarea sunt esenţiale dacă dorim să inversăm tendinţa şi s-o întoarcem împotriva rezistenţei la antimicrobiene. Aceste noi proiecte se vor adăuga excelentelor activităţi în curs de derulare în ceea ce priveşte dezvoltarea de noi medicamente şi tratamente. Sunt mulţumită în special de faptul că atât de multe întreprinderi mici sunt parteneri în aceste proiecte – ceea ce îmi doresc să văd la nivelul întregului nou program de cercetare al UE, Orizont 2020”.
Plan de acţiune: situaţia actuală- Planul de acţiune al Comisiei din noiembrie 2011 care vizează prevenirea propagării în continuare a rezistenţei antimicrobiene stabileşte şapte domenii cheie în care luarea de măsuri este cu prioritate necesară: asigurarea faptului că antimicrobienele sunt folosite în mod corespunzător atât la oameni, cât şi la animale; prevenirea infecţiilor microbiene şi a răspândirii acestora; crearea de noi antimicrobiene eficace sau de alternative pentru tratament; cooperarea cu parteneri internaţionali în vederea limitării riscurilor aferente RAM; ameliorarea monitorizării şi supravegherii în domeniul medicinii umane şi veterinare; cercetarea şi inovarea; comunicarea, educaţia şi formarea. Au trecut doi ani de când s-a demarat planul cincinal, perioadă în care s-au înregistrat progrese semnificative în majoritatea domeniilor.
Cercetare şi inovare – UE a investit aproximativ 800 de milioane de euro în cercetarea privind RAM, inclusiv prin iniţiativa privind medicamentele inovatoare (IMI). Comisia anunţă astăzi lansarea a 15 noi proiecte de cercetare, reprezentând o contribuţie bugetară totală a UE de 91 de milioane de euro. Proiectele, în care sunt implicate circa 44 de întreprinderi mici şi mijlocii, precum şi universităţi şi alte organizaţii de cercetare, vor crea noi antimicrobiene sau alternative precum bacteriofagi şi vaccinuri. De asemenea, ele vor aborda şi rezistenţa la antibiotice în cadrul lanţului alimentar şi vor investiga nanotehnologii care ar putea duce la obţinerea de medicamente antimicrobiene.
Ameliorarea monitorizării şi a supravegherii- S-au depus multe eforturi pentru întărirea şi consolidareasistemelor de supraveghere a consumului de antimicrobiene şi a rezistenţei în sectorul veterinar. O decizie a Comisiei, publicată în această săptămână, stabileşte norme privind colectarea de date armonizate referitoare la RAM în cazul animalelor şi al alimentelor. Acest lucru este important pentru a asigura comparabilitatea datelor între statele membre atât pentru sectorul uman, cât şi pentru cel veterinar, precum şi pentru evaluarea măsurilor luate.
Utilizare corectă a antibioticelor la oameni şi la animale – Mai multe proiecte finanţate în cadrul Programului de sănătate tratează, de exemplu, utilizarea incorectă a agenţilor antimicrobieni în medicina umană, informarea părţilor implicate – medici, fermieri, farmacişti şi pacienţi – şi vânzarea fără prescripţie a agenţilor antimicrobieni. În plus, Comisia se află în ultima fază a revizuirii instrumentelor juridice privind produsele medicinale de uz veterinar şi hrana pentru animale cu adaos de medicamente, care vor aborda problema RAM în aceste domenii.
Prevenirea infecţiilor microbiene şi a răspândirii acestora – În luna mai a acestui an, Comisia a adoptat o propunere privind un singur act legislativ cuprinzător referitor la sănătatea animalelor, care se axează pe prevenirea bolilor, ceea ce ar reduce nevoia de antibiotice. În ceea ce priveşte sănătatea umană, proiectele în curs de derulare şi acţiunile cofinanţate de Programul de sănătate sprijină implementarea recomandării Consiliului cu privire la siguranţa pacienţilor, inclusiv infecţiile asociate asistenţei medicale.
Antimicrobienele cuprind antibioticele, care sunt medicamente esenţiale pentru oameni şi animale, şi pot fi utilizate, de asemenea, ca dezinfectante, antiseptice şi alte produse igienice. Ele au scăzut în mod substanţial riscul reprezentat de bolile infecţioase. Antibioticele constituie un mijloc terapeutic indispensabil în medicină şi sunt utilizate în proceduri precum transplantul şi chimioterapia.
Cu toate acestea, de-a lungul anilor, bacteriile au devenit rezistente la antibiotice. Această rezistenţă s-a manifestat în cazul infecţiilor intraspitaliceşti, a infecţiilor respiratorii, a meningitei, a bolilor diareice şi a infecţiilor cu transmitere sexuală. Bacteriile rezistente pot fi transmise de la animale la om prin lanţul alimentar sau prin contact direct.
Începând din anii ’90, când RAM a fost recunoscută ca reprezentând o ameninţare gravă pentru sănătatea publică, Comisia a lansat diverse iniţiative şi acţiuni la nivelul unor sectoare precum medicina umană şi veterinară, produsele alimentare şi hrana pentru animale, precum şi cercetarea ştiinţifică. Planul de acţiune din 2011 este cel mai recent dintr-o serie de măsuri adoptate de Comisie pentru combaterea RAM. – www.promptmedia.ro
