135535 – 17032015 – Deputaţii independenţi Bogdan Diaconu, Virgil Guran şi Paul Dumbrăvanu au depus o iniţiativă legislativă pentru modificarea Legii 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, care prevede ca, în cazul miniştrilor şi foştilor miniştri, cererea de urmărire penală să nu mai fie supusă votului în Parlament, iar Birourile Permanente ale Camerei Deputaţilor sau Senatului să aprobe cererea fără dezbaterea probelor.
„Mai multe cazuri în care foști miniștri au scăpat de urmărirea penală pe baza legii 115/1999 au transformat Parlamentul, din nou, într-o pavăză împotriva actului de justiție, ceea ce nu este în spiritul Constituției, chiar dacă aceasta prevede expres la Articolul 109, Răspunderea membrilor Guvernului, alin. (2), că Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. Propunerea legislativă respectă însă acest articol constituțional în sensul că cele trei instituții sunt singurele care pot cere urmărirea penală a actualilor sau foștilor membri ai Guvernului, doar că instituie obligativitatea acestor instituții de a cere urmărirea penală atunci când le este solicitată de autoritățile prevăzute de lege. În cazul celor două Camere ale Parlamentului, cererea de urmărire penală va fi operată de Birourile Permanente fără a dezbate probele din dosar și fără a supune la vot nici în cadrul Biroului, nici în plen, pentru că nu este de competența și de autoritatea parlamentarilor să decidă validitatea unor probe din justiție, în caz contrar având de a face cu o imixtiune gravă a puterii legislative în puterea judecătorească, ceea ce încalcă principiul fundamental al separării puterilor în stat. Votul parlamentarilor pe baza analizei dosarului celui pentru care se cere urmărirea penală este o aberație a statului de drept din România de la această oră și este similară, prin răsturnare de situație, cu intervenția procurorilor sau a judecătorilor în plenul Parlamentului pentru a decide dacă o lege trebuie votată sau nu, ceea ce este absurd. Celor trei instituții numite expres de Constituție ca fiind singurele care pot cere urmărirea penală în cazul membrilor Guvernului li se dă și un termen de maxim trei zile pentru a face în mod obligatoriu acest lucru, această modificare vizând evitarea amânărilor folosite până acum ca modalitate de a-i scăpa pe miniștrii de justiție. Menționăm că atât procurorul general al României, cât și procurorul-șef al DNA au solicitat recent anularea imunității miniștrilor și foștilor miniștri pentru că aceasta este folosită pentru a evita total actul de justiție. În cazul membrilor Guvernului care au și calitatea de deputați sau senatori, se aplică, în plus, ca și în cazul tuturor parlamentarilor, nevoia acordului Camerei din care fac parte în cazul procedurilor excepționale de percheziție, arestare sau reținere. Aceste drepturi sunt însă prevăzute de Constituție la Articolul 72, Imunitatea parlamentară, care precizează la alin. (2) că Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Chiar dacă o modificare a Constituției se impune pe viitor pentru a păstra imunitatea parlamentară și cea ministerială doar pentru declarații politice și pentru vot, în condițiile prezentei Constituții, modificarea pe care o propunem la Legea 115/199 este în măsură să evite transformarea Parlamentului într-un zid de protecție a corupției fără să afecteze norma constituțională actuală. De menționat că articolul 16 din Legea 115/1999 a fost deja declarat neconstituțional de către Curtea Constituțională prin Decizia nr. 1133/2007, dovedindu-se astfel că acest text de lege are lacune serioase și că necesită o modificare profundă”, se arată în expunerea de motive a propunerii legislative. – PROMPT MEDIA
