Nu accesul României în OECD este miza reală a Ungariei, ci poziționarea în noul context regional și european
147534 – 08092017 –Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe al României, atrage atenția că, recentul gest al Budapestei de a amenința România cu blocarea accesului în OECD dacă nu rezolvă situația apărută la Tg. Mureș în legătură cu decizia unei instanțe de judecată în legătură cu o anumită unitate de învâțământ, este ”un tablou mult mai larg”:
”Gestul Ungariei este în alt palier, o altă cultură, este într-o altă logică de drept internațional. Indiferent ce se întâmplă în România nu poate genera dreptul de ingerință al nimănui. (…) Ideea că justificăm sau nu că au greșit sau nu autoritățile, instanțele, revendicările în legătură cu o unitate de învățământ, nu are nicio legătură cu gestul Ungariei. Gestul Ungariei pare o retaliere, adică pare o sancțiune aplicată României. În vremurile de astăzi se mai aplică și sancțiuni unilaterale, mai precis sancțiuni în plan bilateral. China a aplicat sancțiuni de acest gen, Turcia a aplicat Armeniei sancțiuni de acest gen, pe momente istorice. Între parteneri strategici din anul 2002 și semnatari al Tratatului de bază din 1996 nu pot exista astfel de relații. Nu se poate”, a explicat Cristian Diaconescu la emisiunea Jocuri de putere.În opinia diplomatului, România trebuie să abordeze această problemă în termenii dreptului internațional, fără a se justifica în plan extern cu situații care țin exclusiv de problemele sale interne:
”Bucureștiul, de o manieră absolut constructivă, respectând normele dreptului internațional, trebuie să clarifice această problemă cu Budapesta, lasând la o parte orice altă discuție și orice alt referențial. Cum vă puteți imagina că o astfel de temă care privește accesul României în OECD, în care se discută chestiuni legate de parametrii pieței, de concurență, de competiție, de multe alte lucruri care nu au absolut nicio legătură cu subiectul în cauză, poate face obiectul unei negocieri în sensul că de o parte sunt niște reprezentanți care au forța votului, iar de partea cealaltă România, care începe să se justifice și să aducă argumente punctuale în legătură cu un incident care poate fi într-un sens sau în altul interpretat”, a mai spus Diaconescu.
Acesta a mai arătat că în contextul redesenării regionale și europene, dincolo de punerea problemei într-o falsă lumină, asistăm la o încercare de autopoziționare a Ungariei într-un rol nodal:
”Ceea ce se întâmplă astăzi este o formă de internaționalizare. Se ia o problemă, se scoate din contextul ei normal, intern, și se mută într-un alt plan cu care nu are nicio legătură. Nu problema calității noastre de membru la OECD este ceea ce interesează demersul politic al Budapestei. Nici pe departe. Evident că nu se pune problema ca Budapesta să dorească modificarea frontierelor. Nu de acest lucru este vorba. Cred că astăzi, în condițiile în care România este practic cea mai puternică, cel mai puternic stat din această regiune, și în condițiile în care urmează o serie de redesenări regionale și europene după alegerile din Germania și în condițiile în care atât Ungaria, cât și Federația Rusă vor avea alegeri în 2018, evident că Budapesta dorește un rol preeminent regional. Într-un astfel de rol, plecat de la ideea unei autorități de un anume fel, asumată, nedată de alții, se presupune că ar exista o zonă nodală și o zonă centru, o zonă de referință. Și Ungaria dorește să fie acest punct – între Est și Vest, între Federația Rusă și Germania sau Uniunea Europeană, și zone subsecvente, zone oarecum subordonate. Nu este o chestiune care să creeze emoții și inflamări inutile. Dar este nevoie de strategie”, a mai explicat diplomatul.
În opinia sa, pentru rezolvarea acestei situații autoritățile de la București trebuie să folosească ”mai ales pârghiile internaționale pe care le au la dispoziție”.
