Modelul finlandez în educație – explorări, analize comparative, interogații

  153551 – 02032020 – Camelia Gavrilă, vicepreședintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport și coordonatorul Departamentului pentru Educație Națională al PSD, a făcut parte din delegația Comisiei pentru învățământ a Camerei Deputaților pentru o vizită oficială în Finlanda, la Helsinki, în perioada 25-28 februarie 2020, alături de Sorin Mihai Cîmpeanu, președintele Comisiei și de deputatul Florica Cherecheș, vizită care a avut ca scop dezvoltarea parteneriatului educațional și a relațiilor parlamentare între cele două țări.

            „Vizita în Finlanda ne-a oferit o perspectivă complexă asupra unui sistem educațional care a dovedit până acum eficiență, calitate, creativitate în conceperea unor soluții pedagogice interesante. Povestea de succes a Finlandei în domeniul educației rămâne o temă de interes și invită la analiză și explorare. Activitatea în întregul ei a fost un prilej de dialoguri, întâlniri și dezbateri cu decidenți și experți din educație, cu politicieni, cu profesori și directori din mediul universitar și preuniversitar, un important schimb de experiență și o analiză a modului în care este conceput sistemul educațional, cum sunt structurate obiectivele și strategiile didactice”, a declarat deputatul ieșean, Camelia Gavrilă.

Programul întâlnirilor a fost unul divers și complex, iar delegația oficială a României a abordat mai multe teme de interes național și european  în domeniul educației:

1. O primă întâlnire la Agenția Națională pentru Educație cu directorul general, Olli-Pekka Heinonen, cu directorul de programe internaționale și învățământ superior, Maija Airas, întâlnire la care a participat și Ambasadorul României în Finlanda, E.S. Răzvan Rotundu, a clarificat obiectivele și abordările pedagogice, modul de concepere al curriculum-ului – la nivel național se elaborează un cadru general, obiective, competențe și rezultate vizate, dublat totul de un grad înalt de autonomie la nivel de autorități locale și școli, prin adaptări curriculare la contextele specifice.
2. Întrevederea cu Tuomo Puumala, secretar de stat în cadrul Ministerului Educației, și vizita la Universitatea din Helsinki (Facultatea pentru Științele Educației și Centrul pentru Educație Permanentă HY+) au completat aspecte legate de politici educaționale, finanțare, corelații între mediul preuniversitar și cel universitar, oportunități oferite de programele europene, de mobilitățile elevilor, ale studenților și profesorilor în cadrul Programului Erasmus. Universitățile finlandeze se clasifică în universități pentru științe aplicate, de tipul politehnicilor și universități clasice, mai riguroase în selecția studenților, în sensul că există examene de admitere, anumite filtre care asigură evaluarea nivelului de cunoștințe pentru viitorii studenți.
3. Vizita la Colegiul Vocațional Helsinki, grupare de școli cu un specific aparte a deschis perspectiva supra modului în care se realizează pregătirea tehnică și profesională, prin demersuri aplicative și planuri individuale pe dezvoltare și pregătire a elevilor, în domeniile tehnice.
4. Pentru a realiza un schimb de bune practici în domeniul activităților parlamentare, în zona de legiferare pentru învățământ și a educației, delegația României a avut și o întrevedere cu Paula Risikko, președintele Comisiei pentru educație și cultură și cu alți parlamentari din aceste domenii.

Discuțiile din cadrul întâlnirilor, opiniile formulate, informațiile analizate  au condus spre  aprecieri față de efortul pe care îl depune România pentru realizarea unor obiective strategice în învățământ, pentru asigurarea dimensiunii europene a educației, dar și pentru activitățile și succesele obținute în contextul asigurării președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene. De asemenea, delegația română a apreciat reformele și abordările Finlandei care s-au dovedit benefice și eficiente prin opțiunile pentru o educație centrată pe elev și pe competențele acestuia, pe abordări individualizate care valorifică unicitatea elevului și ritmul său de învățare. La fel de semnificative au fost accentele orientate în timp spre formarea unor profesori bine pregătiți la nivel universitar, cu masterate în profesia didactică, dedicați și în același timp respectați de societate. S-a observat clar că investiția în educație, alegerea atentă a conținuturilor, un curriculum rezonabil, care acoperă domenii diverse de studiu într-un dozaj echilibrat, profesori respectați, motivați, în care se investește încredere și formare pedagogică temeinică sunt condiții care conduc firesc spre succes.

Școala finlandeză este preocupată de starea de bine a copiilor, mai ales pentru cei din învățământul primar, de calitatea mediului școlar,  de efortul intelectual depus de copii – de aici  numărul rezonabil de teme sau alternanța temelor individuale cu lucrul în grup, în echipe. Este evidentă o  preocupare pedagogică pentru o școală în care elevul se simte fericit, iar starea de bine (well being) este mai importantă decât competiția, învățarea stresantă, testarea frecventă, aspecte care merită analizate obiectiv și evaluate ca principii pedagogice necesare.

Nu există sisteme educaționale perfecte, nu este cazul să idealizăm totul, pentru că există abandon școlar semnificativ, reduceri de fonduri alocate educației, învățământ preșcolar insuficient susținut, rezultate modeste ale unor școli și elevi în privința competențelor fundamentale, dificultăți de finalizare a studiilor, șomaj în rândul tinerilor, aspecte care deja generează îngrijorări si examinări la nivel ministerial și parlamentar, orientarea spre alte soluții și reconfigurări.

Câteva concepte care asigură suportul filosofic și pedagogic al școlii finlandeze sunt, însă, esențiale și se referă la egalitate și echitate, la ideea că toți copiii și tinerii sunt importanți și au dreptul fundamental la o educație de calitate, focalizarea pe copil, un mediu de învățare sigur și sănătos, plăcut, eficient, plin de grijă, asistență individuală și ajutor special, profesori competenți, buni pedagogi, empatici, o stare de încredere, dată de profesionalismul celor implicați, aspect care conferă libertate și demnitate tuturor actorilor din spațiul educațional.