160206 – 25062021 –Ministrul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu a găzduit, joi, 24 iunie 2021, o masă rotundă la nivel înalt dedicată promovării jurisdicției Curții Internaționale de Justiție (CIJ), desfășurată în format . În deschiderea evenimentului au fost transmise intervențiile ministrului Afacerilor Externe al Regatului Norvegiei, Ine Marie Eriksen Søreide, și Subsecretarului General al ONU pentru afaceri juridice, Miguel de Serpa Soares. De asemenea, la eveniment au luat parte Grefierul Curții Internaționale de Justiție, Philippe Gautier, experți de prestigiu în domeniul dreptului internațional, printre care Sir Michael Wood, membru în Comisia de Drept Internațional (CDI), și Alain Pellet, profesor de drept internațional la Universitatea Paris Quest Nanterre La Défense și fost membru și președinte al CDI, ambasadori și membri ai comunității diplomatice de la Haga și New York, în format virtual.
În intervenția sa, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a arătat că inițiativa organizării acestui eveniment s-a conturat în cadrul discuțiilor, purtate la Haga, cu Președintele de atunci al Curții Internationale de Justiție, Abdulqawi Ahmed Yusuf, și cu Grefierul CIJ, Philippe Gautier, în contextul vizitei oficiale pe care a efectuat-o în Olanda, la 9 noiembrie 2020. Ministrul Bogdan Aurescu a precizat că acest demers corespunde poziției constante a țării noastre de susținere a valorificării instrumentelor de drept în sprijinul păcii internaționale și de recunoaștere a rolului Curții ca promotor şi garant al supremației dreptului în relațiile internaționale și de consolidare a statului de drept la nivel internațional (International Rule of Law).
În cadrul reuniunii, ministrul român a subliniat că evenimentul găzduit de MAE român are ca scop crearea cadrului necesar pentru lansarea unei campanii la scară globală pentru a încuraja statele să accepte și să recurgă la jurisdicția CIJ. În acest scop, ministrul Bogdan Aurescu a evidențiat că, în perioada imediat următoare, România are în vedere inițierea, în cadrul unui grup reprezentativ de state susținătoare, a discuțiilor pe marginea unei declarații comune de încurajare a recurgerii la jurisdicția CIJ pentru soluționarea diferendelor între state, ce va fi deschisă, ulterior, spre andosare tuturor statelor interesate.
Ministrul român a subliniat în intervenția sa: ,,Ca profesor de drept internațional și membru al Comisiei de Drept Internațional a ONU, ca diplomat de carieră și fost Agent al României în fața Curții Internaționale de Justiție, precum și ca ministru al afacerilor externe al României, este firesc pentru mine să acord o mare importanță soluționării pașnice a diferendelor, atât din perspectiva teoretică, cât și din cea practică. Respectarea dreptului internațional se află în centrul demersurilor de politică externă a României, împreună cu promovarea statului de drept la nivel internațional. Acest principiu ar trebui să facă parte integrantă din politica externă a fiecărui stat din lume, iar o modalitate concretă de a realiza acest lucru este întărirea CIJ”. „Numărul tot mai mare de dosare aflate pe rolul Curții, inclusiv unele de mare complexitate, precum și referirile la jurisdicția CIJ în numeroase convenții reflectă încrederea statelor în activitatea judiciară de înaltă calitate a acesteia. Multe cazuri vizează probleme de interes nu numai pentru părțile direct implicate, ci și pentru comunitatea internațională în ansamblu. Astfel, influența Curții în relațiile internaționale este resimțită din ce în ce mai larg, în timp ce hotărârile sale sunt percepute ca fiind imparțiale, pe deplin construite în temeiul dreptului internațional și contribuind la dezvoltarea acestuia”, a mai arătat șeful diplomației române.
În context, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat că aprecierea României pentru profesionalismul și imparțialitatea Curții a fost consolidată în contextul unei experiențe îndelungate de relaționare cu CIJ, cel mai elocvent exemplu fiind soluționarea de către Curte, prin hotărârea pronunțată la 3 februarie 2009, a delimitării spațiilor maritime ale României şi Ucrainei în Marea Neagră, în cadrul procesului în care a avut rolul de Agent al României la CIJ. Totodată, a subliniat că, pe durata primului său mandat de ministru al afacerilor externe, România a transmis Secretarului General al ONU, la 23 iunie 2015, Declarația privind acceptarea jurisdicției obligatorii a CIJ, alăturându-se unui număr important de state (în prezent, 74) care au recunoscut jurisdicția Curții printr-o astfel de modalitate.
Discuțiile din cadrul evenimentului au fost axate pe contribuția Curții la soluționarea pașnică a diferendelor internaționale și pe importanța încurajării statelor de a recurge la jurisdicția instanței internaționale, în conformitate cu prevederile relevante ale Statului CIJ, în scopul soluționării oricăror diferende survenite în relațiile dintre ele. În acest sens, un accent deosebit a fost pus pe beneficiile acceptării unilaterale de către state a jurisdicției obligatorii a Curții și a includerii de clauze compromisorii în tratatele internaționale, vizând supunerea diferendelor dintre ele soluționării CIJ.
Participanții la reuniune au salutat inițiativa ministrului român de externe Bogdan Aurescu de lansare a campaniei de promovare a acceptării de către tot mai multe state a jurisdicției CIJ, inițiativa fiind deja sprijinită de Japonia, Elveția, Olanda, Liechtenstein, Norvegia, Spania, Noua Zeelandă, Mexic, ca state care au aderat deja la grupul de inițiativă, în timp ce alte state ca Polonia, Costa Rica și Botswana au exprimat sprijin pentru proiect.
Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), cu sediul la Haga, este organul principal judiciar al ONU şi cea mai prestigioasă şi respectată instanţă internaţională. A fost înfiinţată în 1945, în baza Cartei ONU. Până în prezent, pe rolul Curţii au fost înregistrate 178 de cazuri.
CIJ a soluţionat, prin a 100-a hotărâre a sa, pronunţată cu unanimitate la 3 februarie 2009, cazul privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră (România c. Ucraina), acordând României 9700 km² de platou continental şi zonă economică exclusivă, adică 79,34% din suprafaţa în dispută.
La data de 23 iunie 2015, România a depus o declaraţie, la Secretarul General al ONU, în baza art. 36 (2) din Statutul CIJ, prin care a declarat că recunoaşte ca obligatorie jurisdicţia Curţii.
