169930 – 08092023 – România a dezvoltat un cadru instituțional și juridic de integritate pentru a promova integritatea și a preveni corupția în funcțiile executive de vârf ale guvernului central și în organele de drept. Cu toate acestea, este încă necesară îmbunătățirea în mai multe domenii, se menționează în raport publicat joi de Grupul de state împotriva corupției (GRECO) al Consiliului Europei.
Raportul de evaluare a rundei a cincea GRECO privind România evaluează eficacitatea măsurilor în vigoare pentru prevenirea și combaterea corupției în funcțiile executive de vârf precum Președintele, Prim-ministrul, Viceprim-miniștrii, Miniștrii, Secretarii și Subsecretarii de Stat, Consilierii Prezidențiali, Consilierii de Stat, Consilieri de stat și consilieri ministeriali, precum și în personalul Poliției și Jandarmeriei.
GRECO recunoaște că România a dezvoltat un cadru de integritate instituțională format din Agenția Națională de Integritate (ANI), Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Direcția Generală Anticorupție (DGA) din cadrul MAI. De asemenea, există o Strategie Națională Anticorupție (SNA).
Cadrul legal legat de integritate cuprinde mai multe legi care conțin prevederi care reglementează conflictele de interese, incompatibilitățile, depunerea declarațiilor de avere și interese, acceptarea și divulgarea cadourilor. O nouă lege privind protecția avertizorilor a intrat în vigoare în decembrie 2022.
Raportul identifică o serie de domenii în care este necesară îmbunătățirea și conține 26 de recomandări. Folosirea frecventă de către Guvern a ordonanțelor de urgență pentru a legifera în cazuri excepționale este o problemă serioasă pe care autoritățile ar trebui să o abordeze cu prioritate. În plus, ar trebui instituit un mecanism independent care să supravegheze refuzul autorităților de a dezvălui informații de interes public care nu sunt publicate sau actualizate în mod regulat online.
Cadrul de integritate juridică existent, care este răspândit în diverse legi voluminoase, are nevoie de o mai mare claritate, coerență și stabilitate. În același timp, fenomenul ”ușilor rotative” pentru persoanele cu funcții executive de vârf mai trebuie reglementat.
În acest sens, Reportul recomandă realizarea unei analize privind activitățile desfășurate de ofiţerii de aplicare a legii după ce părăsesc Poliția și Jandarmeria și, dacă este necesar, în funcție de concluzii, să fie adoptate norme care să asigure transparența și să limiteze riscurile de conflicte de interese.
În ceea ce privește Poliția și Jandarmeria, autoritățile ar trebui să ia măsuri pentru a aborda numirea pe scară largă a ofițerilor de drept în funcții de conducere, în special în virtutea fenomenului de „împuternicire”, care este lăsat preponderent la latitudinea superiorului ierarhic direct.
Raportul recomandă, de asemenea, ca verificarea periodică a integrității să fie consolidată și efectuată pe parcursul carierei ofițerilor de aplicare a legii. Exercitarea activităților secundare nu este supusă unor aranjamente eficiente de supraveghere și trebuie stabilite reguli care să reglementeze dezvăluirea și gestionarea conflictelor de interese în Jandarmerie.
Se așteaptă ca autoritățile să raporteze către GRECO cu privire la implementarea recomandărilor sale până la 31 decembrie 2024, astfel încât să poată evalua nivelul de conformitate al țării.
