Acasă Politic Acord european privind reforma politicii de azil şi migraţie

Acord european privind reforma politicii de azil şi migraţie

DISTRIBUIȚI
epa10360661 European flags fly in front of the European Commission headquarters in Brussels, Belgium, 11 December 2022. EPA/STEPHANIE LECOCQ

 167855 – 21122023 – Miercuri, deputații europeni și guvernele naționale au ajuns la un acord de modernizare a legislația UE în materie de azil și migrație.

Negociatorii Parlamentului și ai Consiliului au convenit asupra formei finale a cinci reglementări UE separate, stabilirea modului de împărțire a gestionării fluxurilor de azil și migrație între statele membre și ce trebuie făcut în cazurile de criză migratorie. Regulile reglementează, de asemenea, modul în care vor fi tratate persoanele care ajung la frontierele externe ale UE, procesarea cererilor de azil și identificarea celor care sosesc.

Noul regulament de gestionare a azilului și migrației prevede solidaritate obligatorie pentru țările UE recunoscute ca fiind supuse unei presiuni migratorii, permițând altor state membre să aleagă între relocarea solicitanților de azil pe teritoriul lor și contribuții financiare. Textul stabilește și noi criterii conform cărora un stat membru este responsabil de examinarea cererilor de protecție internațională (ex-reguli de la Dublin).

Pentru a răspunde potențialelor valuri de migranți, regulamentul privind criza și forța majoră stabilește un mecanism de asigurare a solidarității și măsuri de sprijinire a statelor membre care se confruntă cu un aflux excepțional de resortisanți din țări terțe care poate duce la colapsul sistemului național de azil. Regulile acoperă, de asemenea, instrumentalizarea migranților, de ex. atunci când migranții sunt folosiți de țări terțe sau de actori nestatali ostili pentru destabilizarea UE și prevăd o posibilă derogare temporară de la procedurile standard de azil.

Reforma dezbătută la Bruxelles păstrează regula aflată în vigoare conform căreia prima ţară de intrare în UE pentru un solicitant de azil este cea responsabilă pentru dosarul său. Însă pentru a ajuta ţările mediteraneene membre UE, unde sosesc numeroşi migranţi, un sistem de solidaritate obligatorie este organizat în caz de presiune a migraţiei. Celelalte state membre vor trebui să contribuie prin preluarea unor solicitanţi de azil sau prin furnizarea unui sprijin financiar.

Conform noului regulament de verificare, persoanele care nu îndeplinesc condițiile de intrare în UE vor fi supuse unei proceduri de screening înainte de intrare, inclusiv identificare, colectare de date biometrice, controale de sănătate și securitate, în termen de până la șapte zile.

Nevoile specifice ale copiilor vor fi luate în considerare și fiecare stat membru va avea un mecanism independent de monitorizare pentru a asigura respectarea drepturilor fundamentale.

Regulamentul privind procedurile de azil stabilește o procedură comună în întreaga UE pentru acordarea și retragerea protecției internaționale, înlocuind mai multe proceduri naționale. Procesarea cererilor de azil ar trebui să fie mai rapidă – până la șase luni pentru o primă decizie -, cu termene mai scurte pentru cererile nefondate sau inadmisibile și la frontierele UE.

În cele din urmă, reforma Eurodac își propune o mai eficientă identificare a celor care ajung pe teritoriul UE, adăugând imagini faciale la amprentele digitale, inclusiv pentru copiii de șase ani. Dacă migrantul este violent sau înarmat ilegal, autoritățile îl vor putea înregistra ca potențială amenințare la securitatea UE.

Pentru a intra în vigoare, acordul provizoriu trebuie adoptat de Parlament și Consiliu. În contextul în care problema migraţiei acaparează dezbaterea politică în numeroase ţări europene, pe fondul ascensiunii partidelor extremiste de dreapta şi a formaţiunilor populiste, colegislatorii s-au angajat să adopte noile normele UE privind migrația și azilul înainte de alegerile europene din 2024.

După eșecul din 2016, pentru a îmbunătăți procedurile și a ajunge la un acord de împărțire echitabilă a responsabilității între statele membre când se confruntă cu fluxurile de migrațiune, în septembrie 2020, Comisia Europeană a propus un nou Pact privind Migrația și Azilul.

Austria a blocat intrarea României și Bulgariei în Schengen, condiționând-o de revizuirea politicii de migrație din Uniunea Europeană, iar guvernul Ungariei a fost ferm în favoarea înăspririi regulilor existente privind azilul şi migraţia.

Reforma este criticată de ONG-urile pentru apărarea drepturilor omului, care o compară cu un ”castel din cărți de joc” și spun că va aduce ”mai multă suferinței”, pentru că va ”accelera deportarea”.

În prezent, Uniunea Europeană se confruntă cu o creştere a numărului de sosiri ilegale, precum şi a numărului solicitanţilor de azil. În primele 11 luni ale acestui an, Agenţia europeană pentru frontiere şi paza de coastă (Frontex) a înregistrat peste 355.000 de treceri ale frontierelor externe ale UE, în creştere cu 17% faţă de perioada similară a anului trecut. Numărul cererilor de azil ar putea depăşi 1 milion la finalul lui 2023, conform Agenţiei europene pentru azil. Reforma sistemului european de azil şi migraţie s-a aflat pe agenda UE încă din 2015, când în blocul comunitar au ajuns un număr record de migranţi.

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.