97883 – 28012011- Senatorul Titus Corlăţean, membru al Delegaţiei parlamentare române la Adunarea parlamentară a Consiliului Europei (APCE), a luat cuvântul în cadrul primei părţi a sesiunii ordinare a APCE, la dezbaterea privind raportul cu tema „Executarea hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului”, raportor Christos Pourgourides (Cipru) din partea Comisiei pentru afaceri juridice şi drepturile omului a APCE.
Senatorul Corlăţean a propus ca un raport ulterior să abordeze problema vulnerabilităţii sistemului judiciar de la Strasbourg, care decurge din faptul că, potrivit Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, rolul de monitorizare a executării hotărârilor a fost încredinţat Comitetului Miniştrilor. „Acesta din urmă este un organ eminamente politic, care nu are acces la o paletă adecvată de sancţiuni şi nu are forţa politică de a se angaja în discuţii complexe şi delicate şi de a lua decizii sancţionatorii faţă de statele care refuză să execute hotărârile Curţii Europene.”, a adăugat senatorul român. El a susţinut propunerea ca însăşi Curtea Europeană să primească dreptul de a decide asupra acestui tip de sancţiuni.
Printre aspectele pozitive evocate de reprezentantul delegaţiei române la APCE se numără încorporarea de către majoritatea statelor membre ale Consiliului Europei, inclusiv România, în sistemul juridic naţional, atât a prevederilor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, cât şi a jurisprudenţei Curţii, precum şi redeschiderea procedurilor judiciare naţionale, în baza unei condamnări pronunţate la Strasbourg.
De asemenea, Corlăţean a subliniat importanţa şi consecinţele modificării jurisprudenţei Curţii, în sensul luării în considerare a realităţii economice din fostele ţări comuniste, în procesele de restituire a imobilelor naţionalizate sau de despăgubire, un exemplu elocvent în acest sens fiind decizia Broniowski contra Poloniei, şi respectiv noua lege poloneză adoptată în consecinţă ulteror, care plafonează cuantumul despăgubirilor la un nivel realist, care să poată fi respectat de statul condamnat. Curtea Europeană a constatat că jurisprudenţa sa anterioară privind respectarea strictă a principiului restitutio in integrum sau a despăgubirilor la valoarea integrală a imobilului pe piaţă nu are o acoperire realistă, din cauza capacităţii financiare limitate a statelor central şi est-europene de a asigura punerea în practică a principiului amintit. De aceea, în prezent Curtea Europeană şi Comitetul Miniştrilor sunt favorabile adoptării în statele vizate a unui nou sistem mai realist şi funcţional de asigurare a despăgubirilor la un nivel care să poată fi suportat de către stat.
În acest context, senatorul Corlăţean a subliniat necesitatea ca, în cele 18 luni stabilite de Curtea Europeană, în cazul deciziei-pilot Maria Atanasiu contra României (octombrie 2010), similară cauzei poloneze menţionate, statul român să adopte o nouă lege, care să fie în consonanţă cu jurisprudenţa revizuită a Curţii Europene. – www.promptmedia.ro
