99923 – 06042011 – O delegaţie a Comisiei pentru politică externă, condusă de preşedintele Titus Corlăţean, a efectuat, marţi, o vizită oficială la Budapesta, la invitaţia Comisiei pentru politică externă din legislativul maghiar. Din delegaţia română au mai facut parte secretarul Comisiei pentru politică externă, Radu Cătălin Mardare, senatorii Raymond Luca şi Viorel Badea, Andras Levente Fekete Szabo, liderul grupului parlamentar UDMR din Senat, precum şi directorul general al Departamentului Relaţii Parlamentare Externe din Senat, Margareta Ionescu, conform unui comunicat al Senatului.Programul vizitei a cuprins întâlniri la nivel parlamentar cu vicepreşedintele Adunării Naţionale, Janos Latorcai, şi cu preşedintele Comisiei pentru politică externă a legislativului, Mihaly Balla. La nivel guvernamental, oficialii români au avut discuţii cu secretarul de stat politic din ministerul afacerilor externe, Zsolt Nemeth.
Senatorul Titus Corlăţean a solicitat ca lucrurile discutate anterior de autorităţile române cu partea ungară, restante de 15-17 ani, cu privire la minoritatea română din Ungaria, să fie onorate în perioada următoare, respectiv reprezentarea în Parlamentul ungar, educaţie corespunzătoare în limba maternă, eliminarea fenomenului de etno-business prin reprezentarea în auto-guvernările din Ungaria a persoanelor cu identitate română atestată, recunoaşterea Bisericii Ortodoxe Române din Ungaria ca biserică istorică, amplasarea statuii mitropolitului Andrei Şaguna la Gyula etc, .
Preşedintele Comisiei pentru politică externă din Senatul României a atras atenţia asupra elementelor conţinute în legea privind ziua solidarităţii naţiunii maghiare, adoptate la 4 iunie 2010, precum şi asupra declaraţiilor politice publice la cel mai înalt nivel ale liderilor unguri, care se constituie în încălcări ale unor dispoziţii din Tratatul de bază bilateral, Memorandumul de înţelegere dintre Guvernul României şi cel al Ungariei privind legea referitoare la maghiarii care trăiesc în statele vecine, semnat de cei doi prim-miniştri la 22 decembrie 2001 şi a altor tratate şi instrumente internaţionale în materia minorităţilor naţionale, respectiv competenţele statului înrudit (en. Kin-state) pe relaţia cu minoritatea înrudită, inclusiv principiile bunei vecinătăţi din Dreptul Internaţional Public.
Titus Corlăţean a argumentat diferenţele de fond dintre legea românească şi respectiv legea maghiară în materia acordării cetăţeniei şi a respins teza identităţii celor două legi, invocată de partea ungară.
Senatorul român a solicitat înţelepciune politică şi reţinere în a mai recurge la declaraţii publice care să susţină concepte care încalcă atributele de suveranitate ale statului român astfel cum sunt definite în Constituţia României şi reglementările europene în materie. – www.promptmedia.ro
