106040 – 05122011 – Aproape două treimi din populaţia cu probleme de sănătate de lungă durată sau limitări funcţionale întâmpinau una sau mai multe restricţii în ceea ce priveşte participarea la activitatea profesională, potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică.
Rata de ocupare a persoanelor cu dizabilităţi a fost în trimestrul II 2011 de 23,9%, mult mai mică decât cea înregistrată pentru persoanele fără dizabilităţi (64,8%).
Rata şomajului pentru persoanele cu dizabilităţi a fost în trimestrul II 2011 de 9,1%, cu 1,7 p.p. peste valoarea înregistrată pentru persoanele fără dizabilităţi.
Beneficiau de una sau mai multe forme de asistenţă specială, menită a-i ajuta în desfăsurarea activităţii profesionale, 30,1% dintre persoanele ocupate cu dizabilităţi. Aproape două treimi (64,0%) dintre persoanele cu dizabilităţi, neocupate (în şomaj sau inactivitate), ar avea nevoie, pentru a putea lucra, de una sau mai multe măsuri de asistenţă specială.
În trimestrul II 2011, din cele 14622 mii persoane care au făcut obiectul anchetei, 63,0% aparţineau grupei de vârstă 25-54 ani, 58,5% locuiau în mediul urban, iar 50,4% erau femei. Dintre acestea, 2703 mii persoane – reprezentând 18,5% – aveau, conform propriei declaraţii, probleme de sănătate de lungă durată sau limitări funcţionale – senzoriale, fizice sau mentale (măsurate prin dificultatea de a executa unele activităti simple, de bază).
Restricţii de participare la activitatea profesională – Din numărul total de 2.703 mii persoane cu probleme de sănătate sau limitări funcţionale, 1.693 mii (62,6%) întâmpinau una sau mai multe restricţii în ceea ce priveşte participare la activitatea profesională, restricţii referitoare la: tipul activităţii profesionale pe care o puteau desfăşura; numărul de ore pe care îl puteau lucra; transportul spre şi de la locul de muncă. Pentru restul, existenţa problemelor de sănătate sau a limitărilor funcţionale nu avea nicio influenţă asupra vieţii profesionale.
Aceste persoane, a căror activitate profesională este limitată, sub unul sau mai multe aspecte, din cauza problemelor de sănătate sau a limitărilor funcţionale, vor fi denumite în continuare „persoane cu dizabilităţi în ocupare”.
Persoanele de 45 ani şi peste reprezentau 83,1% din totalul populaţiei cu dizabilităţi în ocupare, în timp ce tinerii de 15-24 ani deţineau o pondere de numai 2,6%. În comparaţie, populaţia fără dizabilităţi avea o distribuţie pe grupe de vârstă mult mai echilibrată, cu o uşoară superioritate a grupelor de vârstă din intervalul 25-44 ani.
Având în vedere sursa restricţiilor de participare la activitatea economică, se constată că din cele 1.693 mii persoane cu dizabilităţi în ocupare: în cazul a 1.041 mii persoane (61,5%) restricţionarea participării la activitatea profesională era cauzată atât de problemele de sănătate cât şi de limitările funcţionale; pentru 575 mii persoane (reprezentând puţin peste o treime – 34,0%) sursa restricţiilor de participare la activitatea profesională o constituiau, exclusiv, problemele de sănătate; 76 mii persoane (4,5%) au indicat drept sursă a restricţiilor de participare la viaţa profesională, exclusiv, limitări funcţionale.
Participarea la activitatea economică a persoanelor cu dizabilităţi în ocupare – Dintre cele 1.693 mii persoane cu dizabilităţi în ocupare, 405 mii erau persoane ocupate, iar 40 mii şomeri BIM. Aproape trei sferturi (73,7%) erau persoane inactive.
Rata de ocupare a persoanelor cu dizabilităţi a fost în trimestrul II 2011 de 23,9%, mult mai mică decât cea înregistrată pentru cele fără dizabilităţi (64,8%).
Rata şomajului pentru persoanele cu dizabilităţi a fost în trimestrul II 2011 de 9,1%, cu 1,7 p.p. peste valoarea înregistrată pentru persoanele fără dizabilităţi. Cea mai mare diferenţă între cele două rate se constată în cazul tinerilor de 15-24 ani (44,6% pentru tinerii cu dizabilităţi faţă de 21,7% în cazul celor fără dizabilităţi).
Asistenţă la locul de muncă pentru persoanele cu dizabilităţi – Din cele 405 mii persoane ocupate cu dizabilităţi, doar 122 mii (reprezentând 30,1%) beneficiau efectiv la locul de muncă de una sau mai multe forme de asistenţă specialămenită a-i ajuta în desfăşurarea activităţii profesionale. Astfel, beneficiau de: asistenţa personală, în sensul de ajutor/ sprijin pentru desfăşurarea activităţii profesionale – 22,4% dintre persoanele cu dizabilităţi ocupate; echipamente speciale sau adaptări la locul de muncă – 2,9% dintre ocupaţii cu dizabilităţi; condiţii speciale la locul de muncă (muncă sedentară, lucru la domiciliu, program flexibil etc.) – 14,4% dintre persoanele ocupate cu dizabilităţi.
Aproape două treimi (64,0%) dintre cele 1287 mii persoane cu dizabilităţi neocupate (în şomaj sau inactivitate) au declarat că ar avea nevoie, pentru a putea lucra, de una sau mai multe măsuri de asistenţă specială, şi anume: 43,4% ar avea nevoie de asistenţă personală; 28,9% ar avea nevoie de adaptări ale locului de muncă sau echipamente speciale; 59,0% ar avea nevoie de condiţii speciale la locul de muncă. – www.promptmedia.ro
