– 117920 – 22032013 – Întrucât dezbaterea cu privire la viitorul Europei şi consecinţele crizei economice ia amploare, Comisia Europeană se deplasează în diferite oraşe europene pentru a discuta cu cetăţenii, ca să afle care sunt preocupările şi speranţele lor pentru viitor. Pe 22 martie a. c., vicepreşedintele Viviane Reding se va afla la Salonic (Grecia) pentru o dezbatere la care vor participa peste 500 de cetăţeni, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.
„Mă duc la Salonic ca să-i ascult pe cetăţeni şi să am un dialog direct cu ei. Trebuie să existe mai multe discuţii cu poporul grec — şi nu doar despre el”, a declarat vicepreşedintele Viviane Reding, comisarul UE pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie. „Mă duc în Grecia în calitate de prieten. Şi prietenii trebuie să fie sinceri: nu există nicio alternativă la reformele dificile. Ele sunt necesare pentru a garanta faptul că generaţiile viitoare nu vor trebui să plătească pentru greşelile făcute de generaţiile trecute. UE este alături de Grecia în acest proces dificil.”
Dezbaterea va avea loc la Centrul de conferinţe de la Salonic („Velidio”). Salonic este o alegere bună: este al doilea oraş ca mărime din Grecia, după Atena, şi unul dintre cele mai importante centre universitare din Europa de sud-est, găzduind cea mai mare populaţie studenţească din ţară. Studenţii sunt următoarea generaţie de lideri şi acest dialog va fi o ocazie pentru ei de a începe să participe la viitorul lor.
Criza economică şi impactul acesteia asupra vieţii cotidiene a cetăţenilor, drepturilor cetăţenilor UE şi viitorului Uniunii vor fi temele principale ale dezbaterii dintre vicepreşedintele Reding şi cetăţeni. Evenimentul va fi deschis de vicepreşedintele Reding şi Yiannis Boutaris, primarul oraşului Salonic. De asemenea, la dezbatere vor participa şi trei dintre reprezentanţii Greciei în Parlamentul European: dna Chrysoula Paliadeli, dl Ioannis Tsoukalas şi dl Theodoros Skylakakis.
Care sunt temele dialogurilor cu cetăţenii? – În ianuarie, Comisia Europeană a lansat Anul european al cetăţenilor, un an dedicat cetăţenilor şi drepturilor acestora. În 2013 se împlinesc 20 de ani de la introducerea, în 1993, prin Tratatul de la Maastricht, a cetăţeniei europene şi mai rămâne un an până la desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, în 2014. Pe tot parcursul anului, membri ai Comisiei vor organiza dezbateri cu cetăţenii despre aşteptările acestora privind viitorul, în cadrul unor dialoguri cu cetăţenii (reuniuni publice) desfăşurate în întreaga Uniune Europeană.
Vicepreşedintele Reding a susţinut deja dezbateri la Cádiz (Spania), la Graz (Austria), la Berlin (Germania), la Dublin (Irlanda) şi la Coimbra (Portugalia). Comisarul Andor a organizat o dezbatere la Napoli (Italia), comisarul Malmström a participat la dialoguri cu cetăţenii la Göteborg (Suedia) şi Torino (Italia), iar vicepreşedintele Tajani a discutat cu cetăţenii la Roma (Italia). Multe alte dialoguri vor fi organizate în întreaga Uniune Europeană în cursul anului 2013, politicieni de la nivel european, naţional şi local urmând să poarte dezbateri cu cetăţeni din toate straturile sociale.
S-au realizat progrese importante în cei douăzeci de ani de la introducerea cetăţeniei Uniunii: potrivit unui nou sondaj realizat de UE, 63 % din cetăţeni se consideră „europeni”. În Grecia, procentajul este de doar 46 % — deşi 63 % din greci afirmă că se simt mai aproape de cetăţenii din alte ţări europene ca urmare a crizei.
În întreaga UE, cetăţenii îşi exercită zilnic drepturile. Datorită legislaţiei europene, cetăţenii UE beneficiază de protecţie sporită pentru achiziţiile transfrontaliere, de tratament medical garantat în alte state membre prin intermediul cardului european de asigurări sociale de sănătate şi de tarife de roaming mai scăzute. Dar cetăţenii nu sunt întotdeauna conştienţi că au aceste drepturi. De exemplu, sondajele arată că aproximativ doi din trei greci afirmă că nu sunt bine informaţi cu privire la drepturile lor în calitate de cetăţeni ai UE, în timp ce mai mult de şase din zece greci afirmă că doresc să afle mai multe despre drepturile lor în calitate de cetăţeni ai UE.
Acesta este motivul pentru care Comisia a desemnat anul 2013 drept Anul european al cetăţenilor, un an dedicat cetăţenilor şi drepturilor acestora. Obiectivul este dublu: o parte a eforturilor va fi destinată informării – explicarea a ceea ce înseamnă cetăţenia europeană şi prezentarea drepturilor de care beneficiază europenii în virtutea faptului că sunt cetăţeni europeni.
Cealaltă parte va fi rezervată ascultării. Pe tot parcursul anului, vicepreşedintele Reding şi colegii săi comisari îşi vor uni forţele cu politicienii de pe plan naţional şi local pentru organizarea de dezbateri cu cetăţenii din întreaga Europă, în toate statele membre — pentru a discuta direct cu cetăţenii despre ceea ce doresc, ce părere au despre drepturile lor şi unde doresc ca UE să se îndrepte în următorii zece ani. Cetăţenii europeni trebuie să fie în măsură să îşi exprime preocupările şi să pregătească terenul pentru viitoarele alegeri.
De ce Comisia organizează aceste dialoguri acum? – Deoarece Europa se află în prezent într-un moment de răscruce. Toată lumea vorbeşte despre viitorul Europei, multe voci pronunţându-se în favoarea evoluţiei către o uniune politică de tipul unei federaţii de state naţionale sau a unor State Unite ale Europei. Lunile şi anii următori vor fi decisivi pentru evoluţia Uniunii Europene. Continuarea procesului de integrare europeană trebuie să meargă mână în mână cu consolidarea legitimităţii democratice a Uniunii.
De la discursul susţinut în septembrie de dl Barroso, preşedintele Comisiei, cu privire la starea Uniunii, dezbaterea privind viitorul Europei este în plină desfăşurare. La 29 noiembrie 2012, Comisia şi-a prezentat deja proiectul pentru trecerea la o uniune economică, monetară şi bugetară deplină, iar preşedinţii Consiliului European, Comisiei Europene, Eurogrupului şi Băncii Centrale Europene au emis un raport comun la 5 decembrie 2012. Comisia şi celelalte instituţii lucrează în prezent la o foaie de parcurs pentru o uniune politică. Cetăţenii trebuie să aibă un cuvânt de spus în dezbaterea privind viitorul Uniunii Europene, iar dialogurile vor reprezenta una dintre modalităţile de a le oferi posibilitatea să se pronunţe şi de a le pune la dispoziţie o platformă de discuţie.
Cetăţenii europeni ar trebui să aibă posibilitatea de a-şi face cunoscute speranţele şi preocupările înainte de alegerile pentru Parlamentul European din 2014 şi înainte de propunerea unor eventuale modificări ale tratatului.
Mai mult de jumătate din europeni (68 %) consideră că vocea lor nu contează în Europa. Această situaţie trebuie să se schimbe.
Care va fi rezultatul dialogurilor? – Punctele de vedere exprimate de cetăţeni în cursul dialogurilor vor ghida Comisia în elaborarea planurilor în vederea unei viitoare reforme a UE. Unul din principalele obiective ale dialogurilor va fi pregătirea terenului pentru alegerile europene din 2014.
În alegerile de anul viitor pentru Parlamentul European ar trebui să fie vorba de chestiuni europene şi nu de eventualele probleme pe care poporul grec sau un alt popor le are cu guvernul său naţional. Ar trebui să existe o dimensiune europeană mai puternică, pentru ca alegătorul grec să ştie că nu votează doar pentru un partid politic grec, ci pentru o familie de partide care urmează o linie politică în Europa.
De asemenea, în paralel cu aceste dialoguri, Comisia ia măsuri pentru a consolida legitimitatea democratică a alegerilor europene. La începutul lunii martie, Comisia a invitat partidele politice să desemneze candidaţi pentru funcţia de preşedinte al Comisiei. Comisia ar dori să asiste la o adevărată dezbatere europeană, în care partidele politice europene să ducă o campanie bazată pe un program clar privind viziunea lor pentru viitorul Europei.
Între timp, Comisia Europeană depune, de asemenea, eforturi pentru a elimina obstacolele cu care se confruntă cetăţenii. Raportul pribind cetaţenia UE în 2010 a prezentat 25 de măsuri concrete pentru eliminarea obstacolelor rămase care îi împiedică pe cetăţenii europeni să-şi exercite dreptul la libera circulaţie în UE. Una dintre acestea vizează creşterea gradului de informare a persoanelor în ceea ce priveşte statutul lor de cetăţeni ai UE, drepturile de care beneficiază şi semnificaţia acestor drepturi pentru viaţa lor de zi cu zi.
În cursul Anului european al cetăţenilor, în jurul datei de 9 mai 2013, Comisia va publica un al doilea raport privind cetăţenia UE, care va face bilanţul celor 25 de măsuri prezentate în 2010 şi va propune 12 noi măsuri concrete pentru a răspunde problemelor cu care cetăţenii UE continuă să se confrunte. Chestiunile identificate în cadrul consultării publice on-line şi în cursul dialogurilor vor fi utilizate în acest raport şi vor servi la elaborarea politicii în materie de cetăţenie a Comisiei. – www.promptmedia.ro
