Acasă Politic Serbia: Problemele presei de limba română din afara graniţelor

Serbia: Problemele presei de limba română din afara graniţelor

DISTRIBUIȚI

118353 – 08042013Jurnalişti de limba română din Serbia, Ucraina, Republica Moldova, Bulgaria, Italia şi România au participat, în perioada 5-7 aprilie 2013, la Dinji Milanovat (Serbia), la cel de-al IV-lea Congres al Forumului Intrenaţional al Jurnaliştilor Români. Tema ediţiei din acest an a fost „Europa – Manipulare – Minoritate”. Ediţia din acest an s-a bucurat de o atenţie deosebită din partea autorităţilor române care s-au adresat participanţilor.

Lucrările au fost deschise cu mesajul premierului Victor Ponta, transmis prin intermediul consilierului pentru problemele românilor de pretutindeni, Corneliu Vişoianu. Ministrul delegat pentru Românii de Pretutindeni – Cristian David, preşedintele ICR – Andrei Marga, secretarul de stat Stejărel Olaru – şeful Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni şi ambasadorul României în Serbia, Daniel Banu, s-au adresat participanţilor la congres.

De asemenea, mai mulţi reprezentanţi ai organizaţiilor locale s-au adresat jurnaliştilor români, relatând despre dificultăţile cu care se confruntă minoritatea română, în special din Valea Timocului, atunci când vine vorba despre problematica culturii şi educaţiei în limba română şi al accesului la informaţii în limba maternă.

Vorbitorii au apreciat drept un pas înainte decizia ca, de acum înainte, timp de două luni şi jumătate, în 12 şcoli din comunele Bor, Zajecear şi Negotin să se deschidă oficial cursurile pilot de limba română cu elemente de cultură naţională.

În mesajul său, premierul a apreciat perseverenţa şi energia cu care aproximativ 10.000 de jurnalişti de limba română din afara graniţelor promovează identitatea acestei categorii profesionale. „Dezvoltarea mass-media de limba română răspunde unor nevoi reale ale românilor şi comunităţilor româneşti din străinătate pentru că le oferă şansa de a-şi conserva identitatea culturală şi de a transmite copiilor şi nepoţilor lor bogăţia spirituală generată de multiculturalism. Dar de câştigat are şi ţara mamă, pentru că românii din străinătate reprezintă o punte a României cu lumea, punte extreme de folositoare în această lume a globalizării”, se arată în mesaj.

Cristian David, ministrul pentru românii de pretutindeni, a readus în atenţie drepturile fundamentale ale românilor de pretutindeni şi strategia statului român cu privire la respectarea acestor drepturi. „Avem ca priorităţi susţinerea şi apărarea drepturilor legitime ale românilor, oriunde s-ar afla ei, apărarea identităţii naţionale româneşti; integrarea românilor în comunitatea în care au ales să trăiască; crearea şi consolidarea unei punţi de legătură cu familiile din ţară, promovarea imaginii şi intereselor României”, a explicat ministrul. Cristian David a atras atenţia şi asupra rolului mass-media ca suport al circulaţiei informaţiei, a diseminării ei şi rolul acesteia în apărarea drepturilor, libertăţilor şi identităţii românilor de pretutindeni”.

La rândul său, preşedintele ICR, Andrei Marga, a vorbit despre potenţialul centrelor culturale din afara graniţelor. Cu această ocazie, a fost anunţată intenţia României de a deschide prin ICR noi centre culturale în străinătate. Printre direcţiile de dezvoltare a culturii româneşti au fost amintite Belgrad, Kiev, Bejing, Atena, Cairo, subliniindu-se faptul că există situaţii în care elementele culturale au fost un bun ambasador al angajamentelor economice.

Ambasadorul României în Serbia, Daniel Banu, a vorbit despre dificultăţile cu care, încă, se mai confruntă minoritatea românească din Serbia, în special cea din Valea Timocului, în problema accesului la cultura şi educaţia în limba română. „Cu greutate, aceştia aduc în casele românilor informaţii. În cadrul discuţiilor şi întâlnirilor pe care le avem, problematica minorităţtilor naţionale se află în atenţia noastră. Desigur vorbeam de rolul deosebit pe care presa în limba maternă îl joacă, o activitate complexă a etnicilor români pentru afirmarea valorilor culturale şi spirituale şi a limbii române. Limba română reprezintă emblema identităţii noastre. Apărarea drepturilor, accesul la învăţământ în limba maternă, reprezentarea, dreptul la informare şi la mijloace de informare, execitarea dreptului religios, sunt dreturi fundamentale de care românii de pe tot cuprinsul Serbiei se vor bucura din plin. Impulsionarea procesului educaţional, şi mă refer la acest proiect pilot început în Serbia pe 5 aprilie, a dus la o victorie istorică. 600 de copii din 12 şcoli, timp de două luni şi jumătate participă la cursuri de limba română, urmând ca această disciplină să fie introdusă în programa şcolară acolo unde există solicitări”, a spua ambasadorul. Se estimează că numărul copiilor care ar putea beneficia de cursuri de limba română ajunge la 1.600, dar pentru datele viitoarei anchete pe care o va desfăşura Ministerul Educaţiei din Serbia va anunţa datele oficiale în câteva luni. În funcţie de rezultatele acestei anchete se va stabili dacă de la 1 septembrie copiii românilor din Serbia vor beneficia, în şcoli, de cursuri în limba maternă.

Preşedintele FIJR – Romeo Couţi a lansat o provocare interesantă: o sesiune de lucrări cu teme variate despre problemele presei din comunităţile congenere din afara graniţelor României.

De asemenea, s-a propus ca pentru viitorul congres să existe şi o sesiune de proiecte ale jurnaliştilor români din afara graniţelor, care să fie prezentate plenului. – www.promptmedia.ro

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.