Acasă Bucuresti-Ilfov Bucuresti Bucureşti: Propunere legislativă pentru reîncadrarea medicilor la statutul de funcționar public

Bucureşti: Propunere legislativă pentru reîncadrarea medicilor la statutul de funcționar public

DISTRIBUIȚI

133302 –  05122014  – Senatorul Valeriu Todiraşcu a depus la Senat o propunere legislativă prin care se abrogă alineatul (2) al articolului 375 al Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, ceea ce reîncadrează medicii în statutul de funcționar public.

Se propune ca medicii, care îşi exercită profesiunea în cadrul unui contract cu o instituţie publică sau privată sau cu casa de asigurări de sănătate, să fie asimilați funcţionarilor publici, în conformitate cu decizia recentă a Înaltei Curţi de Casţie şi Justiţie (ICCJ) care a stabilit că medicii care lucrează în unităţi sanitare ale Ministerului Sănătăţii sunt funcţionari publici conform Codului penal art. 175, alin. (1) litera b.

„Baronii din sănătate, prin vocea preşedintelui Colegiului Medicilor din România (CMR), Vasile Astărăstoae, condamnat definitiv pentru conflict de interese, au reuşit să impună o lege prin care medicii nu mai sunt asimilați funcționarilor publici. Modificarea legii 95/2006, reușită recent prin lobby-ul CMR, este abuzivă şi discriminatorie, aducând un mare deserviciu profesiei medicale, alterând profund relaţia medic pacient. Acest ultim demers al șmecherilor din sistemul sanitar a făcut de ruşine, în egală măsură, CMR, Guvernul şi Parlamentul României. Astfel medicii au fost dezincriminați de la un șir lung de infracţiuni cuprinse în Codul penal la Titlul V Infracţiuni de corupţie şi de serviciu așa cum sunt: luarea de mită, delapidarea, purtarea abuzivă, abuzul în serviciu, neglijenţa în serviciu, folosirea abuzivă a funcţiei în scop sexual, uzurparea funcţiei, conflictul de interese, divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice, obţinerea ilegală de fonduri, falsul material în înscrisuri oficiale, falsul intelectual și falsul în înscrisuri sub semnătură privată. Ordonanţa de Urgenţă nr. 2/2014, emisă de Guvernul Ponta, a fost adoptată recent de Parlament, deşi preşedintele Traian Băsescu a întors-o Parlamentului spre reexaminare pentru eliminarea prevederii prin care medicii nu mai sunt consideraţi funcţionari publici, argumentând astfel: Prin modificările operate de Articolul I pct. 38 al legii transmisă spre promulgare, medicilor li se diminuează răspunderea penală pentru toate infracţiunile la care subiectul activ este un funcţionar public, în sensul legii penale. Dacă asemenea fapte nu ar fi descurajate prin mijloacele dreptului penal, valorile fundamentale, ocrotite de Codul Penal, valori de rang constituţional, precum statul de drept, democraţia, respectarea Constituţiei şi a legilor, care sunt consacrate, prin Articolul 1 alin. (3) şi (5) din Legea fundamentală, printre valorile supreme, ar fi încălcate. Este evident că medicii care lucrează în spitalele publice se încadrează în definiția dată funcţionarului public din Codul Penal, Art. 175: (1) Funcţionar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remuneraţie: (…) b) exercită o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de orice natură; c) exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuţii legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia. (2) De asemenea, este considerată funcţionar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public. În plus, orice medic care lucrează în România, în instituţii de stat sau private, este supus controlului şi supravegherii Ministerului Sănătăţii, conform Legii nr.95/2006, art. 2. Asistenţa de sănătate publică este coordonată de către Ministerul Sănătăţii Publice şi se realizează prin toate tipurile de unităţi sanitare de stat sau private, constituite şi organizate conform legii”, deci se încadrează în prevederile alin. (2) al art. 175 din Codul penal. Consecințele exceptării medicilor de la statutul de funcționar public, conform exemplelor de mai jos, pot fi de o gravitate greu de estimat, pentru că beneficiarii actului medical, respectiv toți pacienţii români şi pacienţii străini îngrijiţi în România, sunt lăsați, astfel, fără apărare în faţa unor eventuale abuzuri ale medicilor. Un prim exemplu ar fi cel al unui medic care efectuează expertiză medicală şi care primeşte bani pentru a încadra un pacient în categoria persoanelor cu handicap sever, cum ar fi stările de nevăzător sau de bolnav psihic, îndreptăţite să primească ajutor social, deşi persoana în cauză conduce automobilul, cum am văzut cu toţii că se întâmplă uneori. Codul Penal pedepsea această infracţiune în dauna statului român, a noastră, a tuturor, ca luare de mită, cu închisoare de la 3 la 10 ani. Acum, după ce medicii nu mai sunt asimilaţi funcţionarilor publici, acel medic specializat pe expertiza medicală poate fi considerat negustor cinstit. Un alt exemplu îl poate reprezenta un medic care efectuează transplant renal, pe banii noştri, ai tuturor, folosind un rinichi recoltat în spitale publice, de la un decedat, cetăţean român, care ar favoriza un pacient vârstnic, introdus recent pe lista de aşteptare, în dauna altor pacienţi tineri aflaţi de mult timp pe lista de aşteptare. Acest medic care a încălcat dreptul pacienţilor la îngrijire medicală echitabilă nu va putea fi acuzat de abuz în serviciu. În cazul unui medic acuzat de malpraxis, pentru că a amputat, de exemplu, un membru sănătos în loc să îl amputeze pe cel unde se dezvoltase o tumoră, greşeala se poate demonstra pe baza radiografiei care arată localizarea corectă a bolii. Când organele de anchetă vor căuta, însă, radiografia şi rezultatul scris al acesteia, s-ar putea să nu le găsească. Medicul în cauză le poate face pierdute şi nu poate fi pedepsit pentru aceasta, pentru că nu este funcţionar public. În cazul unui terorist periculos, examinat medical de un medic care este simpatizant al grupării teroriste respective, sau al unui înalt personaj politic pe care medicul îl simpatizează, fabricarea de acte medicale care să dovedească prezenţa unei afecţiuni grave ce nu i-ar permite să suporte detenţia poate duce la eliberarea teroristului sau nearestarea omului politic. Dacă se constată, după mulţi ani că teroristul, recapturat după ce a fugit din ţară, este sănătos tun sau dacă omul politic dovedeşte, chiar după o detenţie de câteva luni, o sănătate de fier, medicul nu poate fi considerat vinovat de obstrucţionarea justiţiei, pentru că nu este funcţionar public”, se arată într-un comunicat transmis de senatorul Todiraşcu. – PROMPT MEDIA

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.