Acasă Bucuresti-Ilfov Bucuresti București: Tăriceanu se ceartă cu ONG-urile

București: Tăriceanu se ceartă cu ONG-urile

DISTRIBUIȚI

tariceanu147044 – 21102016  Pe 17 octombrie, cinci ONG, organizații ale societății civile, au cerut imperativ într-un comunicat comun demisia mea din funcția de președinte al Senatului, transmite într-un comunicat de presă remis de Senat, Călin Popescu – Tăriceanu. ”Cererea celor cinci este motivată de faptul că am cerut în calitatede președinte al Senatului ca solicitările care vor mai veni de la DNA să fie soluționate de viitorul Parlament, după alegeri. Răspund astăzi acestei cereri, deoarece consider cădemersul celor cinci este de bună-credință și pentru că orice om politic are obligația să țină seama de opiniile reprezentanților societății civile, care prin definiție nu ar trebui să fie partizani. Cele cinci ONG sunt: 1. Freedom House, a cărei directoare este doamna Cristina Guseth, cea propusă candidat la funcția de ministru al Justiției, dar retrasă pentru incompetență de Primul Ministru, Dacian Cioloș, chiar înainte de învestire. 2. Centrul Român de Politici Europene, care l-a avut până nu demult ca director pe Cristian Ghinea, actualul ministru pentru Fonduri Europene, viitor candidat la alegeri pe listele USR. 3. GDS, în componența căruia se află printre alții Cătălin Avramescu, fost consilier prezidențial al lui Traian Băsescu, Sever Voinescu, fost deputat PDL și purtător de cuvânt al PDL. 4. Expert Forum, unde s-au distins în apărarea drepturilor Omului Laura Ștefan  și Sorin Ioniță. 5.Inițiativa România, care se autodefinește ca fiind ”platforma civică născută din mișcările de stradă după tragedia din Colectiv” și care are drept fondator pe Roxana Dascălu, voluntar în campania prezidențială a Monicăi Macovei, ca de altfel și Cristina Guseth, și Cristian Ghinea. O mențiune în plus pentru Inițiativa România, care a cerut public excluderea din partide și demisia imediata din funcțiile publice ocupate, a ”tuturor politicienilor inculpati, trimiși în judecată sau condamnati nedefinitiv”. În acest sens, grupul a întocmit o listă ce cuprinde un număr de 128 de nume de politicieni care au fost inculpați: 57 de deputați și eurodeputați, 26 de senatori, 28 de președinți și vicepreședinți de consilii județene și 17 primari ai unor municipii reședință de județ. Motivele invocate în comunicat de cele 5 reprezentante ale societății civile pentru demisia mea demonstrează că autorii textului fie că nu au înțeles demersul meu, fie că l-au interpretat greșit. Voi încerca prin cuvinte simple, accesibile tuturor, să vin cu explicații suplimentare, așa încât să-i conving pe semnatarii comunicatului să-și retragă cererea. În comunicat se spune că: ”am solicitat partidelor parlamentare să blocheze cererile de ridicare a imunității parlamentarilor în dosarele penale instrumentate de Direcția Națională Anticorupție”. Eu nu am solicitat ”blocarea”, ci amânarea,cu respectarea tuturor prevederilor regulamentare, a unui vot până după alegeri, pentru dosare care zac de 5,6,7 sau 8 ani în nelucrare în sertarele procurorilor. Tot în comunicat se mai spune: ”Ca președinte al Senatului, al doilea om în stat, domnul Tăriceanu nu are dreptul să facă uz de funcție pentru a ataca și discredita instituții independente ale statului”. La aceste acuzații mă văd obligat să răspund că, în calitate de președinte al Senatului, am obligația să apăr instituția pe care am fost mandatat de senatori să o reprezint în relația cu terți. APELUL meu trebuie interpretat ca o încercare de a proteja Senatul de atacuri din exterior, de repetatele încercări de discreditare a Parlamentului, singura instituție reprezentativă pentru democrație în orice stat civilizat și de încercările de alterare a procesului unor alegeri libere, în care cetățenii sunt puși să aleagă și nu instituțiile de forță ale statului.
Cât despre discreditarea unor instituții, cum ar fi DNA, ea s-a discreditat singură. Este momentul să amintesc în acest sens de marele număr de achitări pronunțate de instanțe, de dosarele în care sunt implicate nume sonore și care au fost retrimise de judecători la DNA din cauza lipsei de probe sau din cauza unor vicii elementare de procedură, de dosare în care s-a dovedit existența unor probe falsificate, doar pentru a inventa vinovați, de dosare grele care stau ascunse cu anii în sertare și despre care nimeni nu se sesizează, de dosare care se instrumentează diferențiat în funcție de numele celui implicat, dar mai ales în funcție de apartenența la un anumit grup de interese, de situații în care prezumția de nevinovăție este anulată premeditat de procurori prin scurgerea ilegală de informații către presă, de faptul că lupta necesară și legitimă contra corupției s-a transformat într-o vânătoare de adversari politici, mai ales acum, în campania electorală.O afirmație din comunicat, pe care aș numi-o tendențioasă, este că aș fi  instigat Senatul ”împotriva sistemului judiciar”. Lasând la o parte lipsa de informare a semnatarilor, DNA nu este nici pe departe sistemul judiciar, ei ar fi trebuit să știe că asemenea ”instigări” se fac zilnic de la tribuna Senatului, de la cea a Camerei Deputaților și în mass media, sub forma unor declarații politice, pentru care parlamentarii au imunitate. În ciuda acestor ”instigări”, senatorii și deputații votează după cum le dictează conștiința. Pe de altă parte, dacă ar fi să urmez logica acestor reprezentanți ai societății civile, aș putea spune că, atacul la adresa președintelui Senatului este un atac la Senat, o ”instigare” a societății civile împotriva ordinii de drept. Sigur, nu voi apela la o asemenea enormitate, pentru că libertatea de exprimare este garantată de Constituție și nu se poate pune semnul ”=” între Senat și președintele Senatului. Îmi permit ca în încheiere, să propun câteva sugestii celor 5, dar mai ales ”Inițiativei România” care se manifestă foarte vehement și de la care mă așteptsă trateze cu aceeași severitate pe toată lumea. Spre exemplu, este cunoscută hotărârea definitivă a instanței privitoare la faptul că Președintele Iohannis a devenit proprietarul unor spații locative din Sibiu prin falsificarea unor acte oficiale și că datorează o sumă importantă fiscului. Mai este cunoscut din presă că în declarația sa de avere, președintele Iohannis a menționat la capitolul venituri sume mult mai mici decât cele reale, ceea ce se traduce prin fals în declarații. Tot la capitolul interes legitim din partea societății civile, cred că ar fi util pentru toți românii să afle dacă președintele Iohannis va respecta votul din 11 decembrie sau îl va nominaliza oricum pe Dacian Cioloș. Eu, nici măcar în calitate de președinte al Senatului, n-am reușit să aflu răspunsul la această întrebare. PROMPT MEDIA

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.