153376 – 18022020 – În pregătirea reuniunii Consiliului European Extraordinar din 20 februarie, la Bruxelles a avut loc luni, 17 februarie, reuniunea extraordinară a Consiliului Afaceri Generale, având ca temă de dezbatere Cadrul Financiar Multianual al Uniunii Europene 2021-2027.
Pe agenda reuniunii a figurat un schimb de opinii privind documentul revizuit de negociere conținând principalele elemente ale bugetului multianual (Negotiating-box) propus de Președintele Consiliului European, Charles Michel.
România a fost reprezentată de secretarul de stat pentru afaceri europene, Iulia Matei, care a salutat eforturile pentru avansarea și finalizarea negocierilor, subliniind importanța unui acord în timp util care să permită implementarea corespunzătoare a viitorului cadru de programare și a apreciat, în context, că documentul pregătit reprezintă o bază pentru negocierile care vor urma la reuniunea extraordinară a Consiliului European.
Secretarul de stat Iulia Matei a precizat că România susține în continuare un buget ambițios, menit să sprijine aducerea la îndeplinire a angajamentelor asumate la nivel european, context în care a subliniat preferința României pentru finanțarea Fondului European de Dezvoltare în afara bugetului, precum şi luarea în considerare a impactului bugetar pe care noul Fond European de Tranziție Echitabilă îl generează asupra volumului total al bugetului. A subliniat, în context, rolul esențial pe care Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună îl dețin în realizarea obiectivelor de dezvoltare şi convergenţă.
Totodată, din perspectiva intereselor României, a reiterat importanța alocărilor pentru coeziune și agricultură, precum şi a condițiilor de implementare pentru acestea, având în vedere persistența unui decalaj semnificativ față de media UE, sub aspectul nivelului de dezvoltare şi a necesității atingerii unei convergențe reale la nivelul Uniunii pentru toate tipurile de regiuni.
Referitor la Politica Agricolă Comună, secretarul de stat Iulia Matei a arătat importanța continuării procesului de convergență externă a plăților directe, precum şi evitarea introducerii unui mecanism obligatoriu de plafonare a plăților directe pentru fermele mari. A subliniat dezacordul cu privire la reducerea alocărilor pentru dezvoltare rurală, exprimând preferința pentru nivelul propus anterior de Președinția finlandeză a Consiliului UE.
În privința componentei de venituri a noului buget, secretarul de stat român a indicat preferința României pentru eliminarea corecțiilor pe parcursul cadrului financiar viitor, precum şi deschiderea pentru identificarea de noi resurse proprii care să conducă la un efort bugetar echilibrat din partea statelor membre, mai ales în contextul necesității atingerii obiectivelor în domeniul schimbărilor climatice.
În același timp, secretarul de stat a reiterat deschiderea legată de condiționalitatea referitoare la statul de drept. A exprimat, totodată, rezerve cu privire la reducerea alocărilor pentru mobilitatea militară şi s-a pronunţat pentru menținerea unui Instrument distinct pentru Vecinătate în viitorul buget UE.
