110406 – 23052012 – Agenţia Naţională Antidrog (ANA), în calitate de coordonator naţional al politicilor publice antidrog, face următoarele precizări în legătură cu recentele apariţii în presa din România a informaţiilor referitoare la drogul GHB – acidul gama hidroxibutiric (ecstasy lichid).
În România, în perioada 2009-2012, nu au fost înregistrate cazuri de urgenţe medicale datorate consumului de GHB, potrivit datelor colectate de agenţie pe baza raportărilor primite de la unităţile medicale care au secţii de primiri urgenţe. În perioda 2009-2012, nu au fost înregistrate cazuri de admitere la tratament privind consumul acestui tip de drog, potrivit datelor colectate de agenţie de la centrele sale de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog, precum şi de la unităţile medicale ale Ministerului Sănătăţii sau de le centrele private care acordă asistenţă medicală specifică consumatorilor de droguriş. Potrivit datelor oferite de Laboratorul Central de Analiză şi Profil al Drogurilor al Inspectoratului General al Poliţiei Române, doar în anul 2010, a fost confiscată o cantitate de 15 ml de acid gama hidroxibutiric.
La nivel european, conform datelor cuprinse în Raportul European privind Situaţia Drogurilor 2011, estimările prevalenţei consumului de GHB în rândul populaţiilor de adulţi şi elevi sunt mult mai mici decât cele pentru consumul de cocaină şi ecstasy. Totuşi, consumul acestei substanţe poate fi mai mare în anumite grupuri, medii sau zone geografice. Studii de prevalenţă, recent realizate în Belgia, Republica Cehă, Ţările de Jos şi Regatul Unit, raportează pentru consumul de GHB o prevalenţă pe parcursul vieţii care variază între 3,9 % şi 14,3 %, în timp ce prevalenţa consumului de GHB în ultima lună este de maximum 4,6%. Potrivit specialiştilor, dependenţa de gama-hidroxibutirat (GHB) este o stare clinic recunoscută, cu un potenţial sindrom de sevraj acut atunci când drogul este întrerupt brusc după un consum regulat sau cronic. Există dovezi că dependenţa fizică poate apărea la consumatorii care utilizează drogulul în scop recreaţional, fiind înregistrate cazuri de simptome de sevraj la încetarea consumului de GHB şi precursori ai acestuia. De asemenea, a fost raportată dependenţa de GHB în rândul foştilor alcoolici. Studiile disponibile se concentrează în special pe descrierea sindromului de sevraj legat de consumul de GHB şi complicaţiile asociate, care pot fi greu de recunoscut în cazuri de urgenţă. Aceste simptome pot include nelinişte, atacuri de anxietate, insomnie, transpiraţie, tahicardie şi hipertensiune. Pacienţii în sevraj pot dezvolta, de asemenea, psihoză şi delir. Sevrajul uşor poate fi gestionat în centre ambulatorii, în caz contrar se recomandă supravegherea în mediu spitalicesc.
Având în vedere rezultatele obţinute din evaluarea tuturor datelor colectate în ultimii ani şi a studiilor realizate de către specialiştii ANA, se poate concluziona că atât prezenţa pe reţelele de trafic, cât şi consumul de GHB nu reprezintă un fenomen în România. – www.promptmedia.ro
