– 118064– 27032013 – Patru camere de comerţ judeţene au fost excluse în mod abuziv din Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) în cadrul adunării generale a membrilor CCIR care a avut loc pe 26 martie a. c., reclamă preşedinţii camerelor judeţene din Argeş, Bacău, Bihor, Buzău, Dolj, Harghita, Prahova, Sibiu şi Vâlcea.
“Printr-un atac fără precedent asupra integrităţii sistemului cameral, preşedintele Mihail Vlasov a eliminat din CCIR camerele judeţene care i-au cerut să justifice administrarea falimentară a Romexpo şi cheltuirea a peste 5 milioane de euro din fondul la dispoziţia preşedintelui.
Pretextul pentru excluderea celor patru camere de comerţ este absenţa nemotivată şi repetată la întâlnirile CCIR. În realitate, camerele dezafiliate au fost prezente la toate întâlnirile organizate de CCIR, iar motivul excluderii este înlăturarea celor care refuză să susţină încălcările flagrante ale legii ce au loc la Camera de Comerţ şi Industrie a României.
Tot ce am făcut a fost ca în Adunarea Generală din 2012 să nu fiu de acord cu executarea bugetului pentru 2011. Mi-am afirmat democratic o părere. Pentru acest motiv am fost exclus astăzi din CCIR, a declarat Valentin Cismaru, preşedintele CCI Vâlcea.
Camerele de comerţ nu sunt ale preşedinţilor. Sunt entităţi mai presus de cei care le conduc vremelnic. CCI Braşov, alături de Timişoara şi Cluj, au fost înfiinţate în 1850 şi au în administrare un patrimoniu constituit de-a lungul timpului de oamenii de afaceri„, a afirmat Nicolae Ţucunel, preşedintele CCI Braşov.
Preşedintele Vlasov trebuie să înţeleagă că nu poate rupe sistemul cameral pentru interesul personal. Nu am încălcat niciodată prevederile statutului CCIR. Am participat la toate adunările generale şi întâlnirile statutare. Membrii CCI Dolj ne-au mandatat să ne îndreptăm în justiţie împotriva persoanelor care au votat să ne excludă, a declarat Cristian Dobre, preşedintele CCI Dolj.
Preşedinţii de camere judeţene care îl susţin pe Vlasov nu înţeleg că problema Camerei Naţionale a trecut de graniţele României. Am vorbit cu mai mulţi ambasadori care sunt îngrijoraţi şi m-au întrebat ce se întâmplă. Sume foarte mari de bani dispar din patrimoniul Camerei Naţionale. Nu s-a mai întâmplat niciodată aşa ceva, a declarat Ioan Micula, preşedintele CCI Bihor.
Majoritatea membrilor colegiului de conducere al CCI Sibiu sunt companii internaţionale. CCI Sibiu susţine unitatea sistemului cameral şi îi cere preşedintelui Mihail Vlasov să propună soluţii alternative pentru a menţine integritatea sistemului, a susţinut reprezentantul CCI Sibiu.
În cadrul adunării generale din 26 martie, 12 camere judeţene au votat împotriva excluderii celor patru camere: Argeş, Bacău, Bihor, Buzău, Dolj, Harghita, Maramureş, Mureş, Prahova, Sălaj, Sibiu şi Vâlcea. S-au abţinut 4 camere: Braşov, Piatra Neamţ, Tulcea şi Suceava. Pentru excluderea abuzivă au votat 21 de camere: Alba, Bistriţa, Brăila, Botoşani, Bucureşti, Caraş-Severin, Călăraşi, Covasna, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Giurgiu, Galaţi, Hunedoara, Iaşi, Ilfov, Mehedinţi, Olt, Teleorman, Timiş şi Vaslui.
Motivul excluderii celor patru camere judeţene – În cadrul Adunării Generale din 23 aprilie 2012, mai multe camere de comerţ judeţene au cerut documente justificative pentru cheltuirea a 12.239.098 lei din fondul la dispoziţia preşedintelui. Cu aceeaşi ocazie, camerele judeţene au cerut conducerii CCIR să explice depăşirea cu 5.939.098 lei a bugetului aprobat pentru 2011, în condiţiile în care CCIR înregistrase în acel an un deficit de 5.143.928 lei. Preşedintele CCIR a refuzat agresiv să ofere răspunsuri la aceste întrebări.
În consecinţă, camerele judeţene au intentat un proces prin care contestau descărcarea de gestiune a preşedintelui CCIR şi au sesizat DNA cu privire la posibile acte de corupţie şi deturnare de fonduri ale preşedintelui Mihail Vlasov. Camerele judeţene care au intentat procesul au fost acum excluse din CCIR.
Excluderea are un scop clar: pierderea calităţii procesuale a camerelor excluse şi la anularea procesului prin care se contestă descărcarea de gestiune pentru 2011. Totodată, preşedintele CCIR vrea să ţină camerele judeţene excluse departe de Adunarea Generală din 2013, unde se va face descărcarea de gestiune pentru anul 2012.
Legalitatea şi efectele excluderii – Camerele de Comerţ şi Industrie Judeţene au calitatea de membru de drept al CCIR. Sistemul Cameral este definit clar de art. 1, alin. 2 din Legea 335/2007. Camerele judeţene fac parte din sistem, alături de Camera Naţională, în virtutea legii. Legiuitorul a definit conţinutul sistemului cameral, tocmai pentru că existenţa şi unitatea acestuia să nu fie afectate de voinţa unor persoane. Este un lucru normal, datorită importanţei camerelor de comerţ, organizaţii de utilitate publică, conform art. 1 al aceleiaşi Legi.
Camerele judeţene au fost excluse în 26 martie 2013 din CCIR sub pretextul încălcării art. 15 pct. 1 lit. b din statutul CCIR: Membrii Camerei Naţionale pierd această calitate prin: […] neparticiparea repetată şi nemotivată la lucrările organelor de conducere sau a organismelor de lucru din care fac parte. În realitate, camerele au participat la toate adunările organizate de CCIR, dovadă fiind înregistrările video şi procesele verbale semnate.
Cele patru camere judeţene excluse reprezintă companii care au peste 70.000 de angajaţi. Excluderea lor din CCIR aduce prejudicii membrilor, care nu mai sunt reprezentaţi de CCIR la nivel naţional şi internaţional. Camerele de Comerţ şi Industrie Bacău, Dolj, Prahova şi Vâlcea au promovat deja un demers în justiţie impotriva excluderii abuzive din CCIR. Această iniţiativă este susţinută de toate camerele judeţene care semnează acest mesaj.
Un nou abuz orchestrat de conducerea CCIR – Semnatarele acestui mesaj se opun vehement iniţiativei legislative B69/2013, depusă la Senatul României, care are ca scop subordonarea de către CCIR a camerelor judeţene şi concentrarea tuturor deciziilor în mâinile preşedintelui CCIR.
Dacă noul proiect de lege va intra în vigoare, preşedintele CCIR va avea posibilitatea să desfiinţeze camerele judeţene, conform modificărilor făcute la art 2(3). Tot el va dispune discreţionar de 90% din banii încasaţi de Registrul Comerţului – peste 60 de milioane de euro anual. Acest proiect de lege va duce la fraudarea statului român şi la subjugarea de către CCIR a sistemului cameral”, se arată într-un comunicat comun al preşedinţilor celor opt camere judeţene. – www.promptmedia.ro
