123677 – 24102013 – Preşedintele Traian Băsescu, a susţinut joi, la Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” din Otopeni, o declaraţie de presă, înaintea plecării la Bruxelles, unde participă la lucrările Consiliului European din 24 – 25 octombrie a.c.
“Consiliul European de astăzi şi mâine tratează câteva teme extrem de importante şi pentru România. Le voi enunţa cu câte un foarte mic comentariu la fiecare. Primul subiect pe agendă este legat de dezvoltarea economiei digitale, promovarea inovării şi creşterea pieţei unice a serviciilor, a serviciilor digitale, desigur. Aici sunt câteva elemente de mare interes pentru noi. Primul este extinderea reţelei de bandă largă, extindere care în România se află în plin proces şi pot spune avem una din cele mai mari creşteri din Uniunea Europeană, dar, din păcate, nivelul este sub nivelul de acoperire pe care îl au statele dezvoltate. Spre exemplu, în media vechilor membri ai Uniunii Europene, banda largă acoperă circa 75-80% din utilizatori, pe când în România nivelul este de circa 46%. Este adevărat, cu cea mai mare creştere din Uniunea Europeană în anul trecut, circa 6% creştere. De asemenea, extrem de importantă va fi abordarea comunicaţiilor în sistemul 4G, lucru care în România a început să se întâmple. Aici însă, în ceea ce priveşte agenda digitală, România are o mare problemă: decalajul tot mai puternic care se creează între sectorul privat, capabil să extindă reţelele 4G sau reţelele de bandă largă şi administraţie. Faptul că nu se produce acea cuplare a capacităţii administraţiei de a valorifica extinderea reţelei de bandă largă, spre exemplu, este un lucru asupra căruia Guvernul trebuie să mediteze şi, mai mult decât atât, să acţioneze. Cum trebuie înţeles acest lucru? Serviciile oferite de instituţiile statului, serviciile digitalizate, sunt mult mai puţine decât ce ar putea să ofere statul: servicii către populaţie, adeverinţe, cuplarea bazelor de date. În momentul de faţă noi avem un foarte slab nivel al interconectării dintre bazele de date. Şi, în sfârşit, una dintre problemele sensibile – şi este o problemă politică de primă mărime legată de acest subiect – este reglementarea. Reglementarea realizării pieţii unice digitate a Uniunii Europene este extrem de importantă pentru compatibilizarea reţelor din statele membre. Vă pot spune că, în ceea ce ne priveşte, un element extrem de important va fi legat şi de securizarea datelor care circulă într-o reţea digitală europeană: cum se va realiza securizarea datelor? Sigur, asta nu este o problemă pentru Consiliul European, care este o structură politică, ci este o problemă pentru Consiliul Uniunii Europene, unde guvernele trebuie să găsească soluţii.
Un al doilea subiect care va fi dezbătut va fi situaţia economică şi socială din Uniunea Europeană, cu accent pe măsurile pentru reducerea şomajului în rândul tinerilor. Este o temă recurentă în care se va face o analiză a stadiului de pregătire pentru utilizarea finanţărilor care vor fi disponibile de la 1 ianuarie 2014. După cum bine ştiţi, România are trei regiuni introduse în acest program de stimulare a locurilor de muncă pentru tineri. Este vorba de Regiunea Centru, Regiunea Sud-Muntenia şi Regiunea Sud-Est.
Un alt subiect al subiect al discuţiilor de astăzi şi de mâine este legat de continuarea proceselor de reformă ale Uniunii economice şi monetare. Aici sunt doi piloni care vor fi subiect de discuţie, este vorba de Tratatul Fiscal – şi statele vor trebui să prezinte stadiul de ratificare a tratatului – dar şi proiecţia de implementare a Tratatului fiscal, pe care România l-a ratificat deja şi paşii înainte după realizarea Uniunii Bancare.
Un alt subiect extrem de delicat care va trebui abordat şi prin prisma statelor care nu sunt membre ale Uniunii Europene, dar au pe piaţa lor bancară bănci care vin din zona euro, cum este cazul României, cu o pondere foarte mare a acestor bănci; cu certitudine, un subiect delicat va fi legat de testul de stres pe care băncile din zona euro trebuie să-l treacă în perioada următoare, ca o precondiţie de intrare în funcţiune a Autorităţii de supraveghere bancară.
Nu în ultimul rând, un alt subiect extrem de important, şi ultimul de pe agendă, este legat de Summitul de la Vilnius din 28 – 29 noiembrie. Aici aş vrea să fac o precizare: pentru noi miza este Republica Moldova, parafarea Acordului de asociere la Uniunea Europeană în integralitatea lui, deci pe toate paginile, şi parafarea Acordului de liber schimb între Republica Moldova şi Uniunea Europeană, de asemenea în integralitatea lui. Nu mai puţin important, din punctul nostru de vedere, este ca Ucraina să semneze cele două acorduri: Acordul de liber schimb şi Acordul de asociere. Ştiţi foarte bine probabil că sunt state care ridică restricţii în ceea ce priveşte Ucraina, din cauza situaţiei doamnei Timoşenko. România susţine fără rezerve găsirea unei soluţii de punere în libertate a doamnei Timoşenko, considerând şi ea, la fel ca majoritatea statelor, că doamna Timoşenko a avut parte de un proces politic. Dar aici trebuie să găsim o soluţie şi, în acelaşi timp, să nu întârziem apropierea Ucrainei de Uniunea Europeană, pentru că altfel alternativa Ucrainei este către Est, iar UE trebuie să aibă forţa să răspundă pozitiv opţiunii Ucrainei de a se apropia de UE.
Cam acestea sunt temele. După terminare voi prezenta concluziile în detaliu. Aş face o singură remarcă cu privire la nevoia unor cunoscători în alte digitalizării la acest consiliu. Să ştiţi că nu ştiu vreunul din şefii de stat şi de guvern, membri ai consiliului, care să vină din economia digitală. Toţi sunt oameni politici. Consiliul European nu ia decizii tehnice. Deciziile tehnice se iau în Consiliul Uniunii Europene şi nu în Consiliul European. Guvernele sunt cu guvernele, Consiliul European este cu oamenii politici. În al doilea rând, vreau să reamintesc celor care cred că viaţa a început odată cu ei că sunt unul dintre şefii de stat care au contribuit la realizarea Agendei UE 2020, în care unul din pilonii esenţiali este digitalizarea. Ar fi fost păcat să trimitem acolo un începător”, a declarat preşedintele. – www.promptmedia.ro
