Acasă Opinii/Analize INSCOP Research:Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării...

INSCOP Research:Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false 

Partea a II-a

DISTRIBUIȚI

  160290 –01072021 – Capitolul 3: Percepția populației cu privire la dezinformări, știri false

Sondajul de opinie intitulat „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Partea a II-a, arată că trei pătrimi dintre populație crede că opțiunile de vot ale românilor sunt afectate de dezinformare și știri false
Sondajul de opinie „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Partea a II-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project (www.truestoryproject.ro).

Sondajul de opinie, realizat în perioada 1 – 15 iunie 2021, este împărțit în trei capitole, cel de-al treilea capitol fiind dedicat măsurării percepțiilor românilor cu privire la dezinformare și știri false.
Prezentarea grafică a acestui capitol poate fi accesată folosind link-ul: https://www.strategicthinking.ro/wp-content/uploads/2021/07/1.07.21-Prezentare-gafica-Capitolul-3.-Sondaj-STG-GMF.pdf

Remus Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group: „Datele sociologice din iunie 2021 confirmă concluziile sondajului din martie 2021, arâtând că o cel puțin jumătate dintre români conștientizează că au fost expuși personal în ultimele luni la știri false sau dezinformări pe diverse canale (TV, siteuri de știri, Facebook). De asemenea, puțin peste jumătate cred că cele mai expuse canale la dezinformări sunt posturile tv, urmate de rețelele sociale, dar cu diferențe semnificative de percepție între tineri care consideră că rețelele sociale sunt un mediu mai expus la dezinformări și vârstnici care indică posturile de televiziune drept cele mai expuse. Acest tip de percepție este influențată și de faptul că posturile tv sunt în continuare principala sursă de informare pentru majoritatea populației. Pe acest fond, remarcabil este faptul că trei pătrimi dintre populație crede că opțiunile de vot ale românilor sunt afectate de dezinformări și știri false.”

Dan Andronache, vice-presedinte True Story Project (TSP): „Televiziunile, și nu social media, sunt percepute ca sursă principală de știri false, deși cei expuși social media și-au schimbat opiniile și percepțiile mai mult decât cei expuși mediei TV. Percepția potențialului economic mai mare al României în afara UE decât în interiorul acesteia este mai accentuată în rândul populației cu studii primare și medii din zone rurale, deși statisticile economice contrazic această percepție. Superioritatea culturală a românilor față de confrații lor comunitari este percepută ca atare în principal de către cei cu studii primare și medii față de cei cu studii superioare. Se prefigurează concluzia nevoii de educație pentru discernerea informațiilor reale, dovedite și verificate, dar și forța mesajelor cu caracter emoțional, validant și narcisic la nivel național.”
ANALIZA EXTINSĂ 

Expunerea la știri false
50,1% dintre respondenți apreciază că în ultimele luni au fost expuși la știri false sau dezinformări în foarte mare și mare măsură (față de 55% în martie), iar 45,6% că au fost expuși în mică măsură sau foarte mică măsură/deloc (față de 42,6% în martie). 4,3% nu știu sau nu răspund la această întrebare (față de 2,5% în martie).
Analiză socio-demografică: Procente mai ridicate ale celor care sunt de părere că au fost expuși în mare și foarte mare măsură în ultimele luni la știri false se regăsesc în rândul următoarelor categorii socio-demografice: persoane între 30 și 44 de ani, gulere albe, persoane cu venituri mai mari.
Consideră că au fost expuși în mică măsură sau foarte mică măsură/deloc la știri false în special persoane cu studii primare, inactivi pasivi, persoane care nu folosesc rețele sociale.

Canale media expuse dezinformării
52,6% dintre respondenți consideră că posturile TV sunt cele mai expuse la dezinformări și propagarea de știri false, 34,9% consideră că în această situație se află rețelele sociale, 4,4% ziarele și revistele, 2,3% posturile de radio, 5,8% nu știu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică: Sunt de părere că rețelele sociale sunt cele mai expuse la dezinformare mai ales persoane din următoarele categorii: tineri până în 30 de ani, persoane cu studii superioare și persoane din categoria gulerelor albe.
Sunt de părere că posturile TV sunt cele mai expuse la dezinformare mai ales persoane din următoarele categorii: persoane cu vârsta peste 60 de ani, persoane care locuiesc în regiunile Nord Est și Sud Est și persoane din categoria gulerelor albastre.
39% dintre tinerii între 18 și 29 de ani consideră că posturile TV sunt cele mai expuse dezinformării și 53% că rețelele sociale sunt cele mai expuse. Cele mai expuse dezinformării sunt în proporție de 51% posturile TV pentru persoanele între 30 și 44 de ani și rețelele sociale în proporție de 40%. Pentru persoanele între 45 și 59 de ani, cele mai expuse dezinformării sunt posturile TV (54%) și rețelele sociale (32%). Pentru presoanele peste 60 de ani, cele mai expuse dezinformării sunt posturile TV (60%) și rețelele sociale (22%).
Posturile TV sunt considerate cele mai expuse dezinformării de 44% dintre presoanele cu educație primară, în timp ce rețelele sociale sunt considerate cele mai expuse dezinformării de 33% dintre aceste persoane.57% dintre persoanele cu studii medii consideră că posturile TV sunt cele mai expuse deinformării și 30% că rețelele sociale sunt cele mai expuse dezinformării. Posturile TV sunt considerate cele mai expuse dezinformării de 41% dintre presoanele cu educație primară, în timp ce rețelele sociale sunt considerate cele mai expuse dezinformării de 56% dintre aceste persoane.

Influențare opțiuni de vot
Întrebați în ce măsură consideră că opțiunile de vot ale românilor sunt afectate de dezinformare și fake-news-uri, 74,4% dintre cei chestionați răspund că sunt afectate în mare și foarte mare măsură. 22,1% consideră că sunt afectate în mică și foarte mică măsură și 3,6% nu răspund.
Analiza socio-demografică: Sunt de părere că opțiunile de vot sunt afectate în mare și foarte mare măsură de dezinformare și fake-news-uri într-o măsură mai mare decât media populației, mai ales persoane cu studii superioare, persoane care locuiesc în București Ilfov, din categoria gulerelor albe.
În rândul persoanelor cu studii primare și al locuitorilor din regiunea Nord Vest se întâlnesc cele mai ridicate procente ale celor care consideră că opțiunile de vot ale românilor nu sunt afectate de dezinformare și fake news decât în mică și foarte mică măsură.

Țări care susțin propaganda
În viziunea a 25,2% dintre români, Rusia este principala țara care susține acțiuni de propagandă, dezinformează și răspândește știri false în România. Uniunea Europeană este văzută ca susținând acțiuni de propagandă, dezinformând și răspândind știri false în România de 13,8% dintre cei intervievați, urmată de China (12,2%), Ungaria (8%), SUA (7,9%) și Germania (3,5%). 2,1% dintre cei chestionați consideră că altă țară susține astfel de acțiuni în România, iar 27,3% nu știu sau nu răspund.

Acord afirmații – superioritate culturală
72,7% din populație este de părere că România mai trebuie să recupereze în multe domenii față de statele din Occident, dar cultural este superioară celor mai multe dintre ele. 21,4% sunt în dezacord cu această afirmație, iar 5,9% nu știu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică: Sunt de părere într-o porporție mai mare decât media populației că România mai trebuie să recupereze în multe domenii față de statele din Occident, dar cultural este superioară celor mai multe dintre ele, mai ales gulerele albastre, din regiunea Sud Vest Oltenia și persoanele care declară că venitul nu le ajunge nici pentru strictul necesar. Cei care sunt în dezacord fac parte mai ales din categoria  persoanelor cu educație superioară și gulerelor albe.

Ierarhie interese naționale
Respondenții au fost întrebați care cred că sunt primele trei interese naționale ale României dintr-o listă predefinită. Luând în considerare doar prima alegere făcută, raportată la totalul eșantionului, pe primul loc în ierarhia intereselor naționale se situează dezvoltarea economiei (32,6%). Urmează întărirea rolului României în UE (24), dezvoltarea infrastructurii de transport (11,9%), protejarea grupurilor de populație vulnerabile (7,7%), întărirea capcității militare (6,8%), păstrarea valorilor naționale românești (6,6%), dezvoltarea relațiilor economice cu China sau Rusia (6%) și naționalizarea resurselor naturale (4,4%).

Acord afirmații – protejarea minorităților etnice
90,6% dintre cei chestionați cred că România trebuie să protejeze drepturile minorităților etnice de pe teritoriul său (față de 87,2% în martie), 7,7% sunt de părerea contrarie (față de 11% în martie), iar 1,8% nu știu sau nu răspund.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.