98688 – 24022011 – Europarlamentarul PSD Corina Cretu, membru al Comisiei pentru Ocuparea Fortei de Munca si Afaceri Sociale, considera ca sunt necesare o campanie de informare la nivel national cu privire la drepturile angajatilor si o implicare mai serioasa a sindicatelor si inspectoratelor de munca in combaterea abuzurilor din partea angajatorilor.
„O data cu discutiile actuale privind modificarea Codului Muncii, cred ca se impune o revizuire a modului de actiune pentru garantarea respectarii drepturilor salariatilor, in conditiile in care autorităţile naţionale sunt cele responsabile in primul rând de aplicarea drepturilor angajatilor, iar legislatia, care preia normele europene, ramane cel mai adesea litera moarta, din cauza dezinformarii, pasivitatii si intimidarii lucratorilor „, a declarat Corina Cretu, in replica la raspunsul Comisiei Europene la interpelarea pe care a adresat-o privind abuzurile împotriva angajaţilor din companiile multinaţionale şi cele de retail.
In intrebarea cu solicitare de răspuns scris, Corina Cretu a atras atentia asupra cazurilor de neplata a orelor suplimentare, a duratei intinse de zile consecutive de munca, prin care se incalca dreptul la odihna si la viata de familie, precum si a sancţiunilor arbitrare pentru a reduce personalul în vederea diminuării costurilor. „Există deja mai multe cazuri de tineri angajaţi ai unor companii multinaţionale care au decedat în urma extenuării produse de un program prelungit, fără zile libere. Sunt necesare măsuri de reglementare şi control al activităţii din retail, deoarece s-a ajuns ca goana dupa profit să producă sacrificii umane”, se arata in interpelare.
„Articolul 6 din Directiva privind timpul de lucru stabileşte o limită maximă a timpului de lucru (inclusiv orele suplimentare) de 48 de ore pe săptămână, în medie. În conformitate cu aceasta, numărul de ore de lucru al lucrătorilor în hipermarketurile din România nu ar trebui să depăşească această limită. În plus, aceşti lucrători au dreptul, în conformitate cu articolul 3 din directiva menţionată, la perioade zilnice minime de odihnă (11 ore consecutive pe o perioadă de 24 de ore). Acestea pot fi amânate total sau parţial în situaţiile menţionate în articolul 17 alineatul 3 din directivă, dar numai cu condiţia ca lucrătorului să i se acorde perioade echivalente compensatorii de odihnă pentru fiecare oră de odihnă minimă neefectuată. Potrivit deciziilor Curţii de Justiţie, această perioadă de odihnă compensatorie trebuie să urmeze imediat după perioada extinsă de lucru şi, în orice caz, înainte de începerea următoarei zile de lucru. Lucrătorii au, de asemenea, dreptul la o perioadă săptămânală de odihnă neîntreruptă de 24 de ore pentru fiecare perioadă de şapte zile, în conformitate cu articolul 5 din directivă. Cu toate acestea, directiva nu cere ca perioada de odihnă săptămânală să se desfăşoare într-o anumită zi a săptămânii. Sumele plătibile pentru timpul suplimentar lucrat în mod regulat nu intră sub incidenţa directivei”, se arata in raspunsul comisarului pentru Munca, Laszlo Andor.
Acesta precizeaza ca România a transpus directiva prin Codul Muncii – Legea nr. 53/2003, iar inspectoratul naţional de muncă ar trebui să fie notificat dacă drepturile lucrătorilor, astfel cum sunt ele conferite prin directivă, nu sunt aplicate corect. – www.promptmedia.ro
